Țările nord‑europene se deosebesc de Statele Unite prin nivelurile lor ridicate de impozitare și redistribuire generală. Cu alte cuvinte, sistemul este astfel conceput încât să faciliteze producerea bogăției prin intermediul piețelor libere și al liberului schimb. Apoi, statul colectează o bună o parte din această bogăție și o folosește pentru a le asigura cetățenilor săi șanse egale și numeroase. Impozitele Danemarcei reprezintă 45% din produsul său intern brut, în vreme ce pentru Statele Unite cifra este 24%. Iar Danemarca nu îi taxează doar pe bogați. Asemenea altor țări europene, statul danez își obține o bună parte din venituri din taxa pe valoarea adăugată. Valoarea acesteia e de 25%, în linie cu media europeană, care este de 20%. În Statele Unite, valoarea medie a taxelor de stat pe vânzări este de doar 7%. Taxele daneze pe consum pentru orice, de la bere și ouă pană la smartphone‑uri, sunt, evident, resimțite mai mult de cei săraci, care cheltuiesc o parte mai mare a venitului lor pe cumpărături. Acest sistem de impozitare regresivă este însă compensat din plin de faptul că programele guvernamentale și cheltuielile publice îi ajută în mod disproporționat pe cei săraci și clasa de mijloc inferioară. Un avantaj suplimentar al poverii fiscale repartizate pe umerii tuturor este o mai mare solidaritate: toți susțin programele guvernamentale deoarece știu că toată lumea a contribuit la ele.
Imaginați‑vă că faceți parte dintr‑o familie medie. Aveți un copil și împreună cu soțul/soția realizați un venit mediu pe gospodărie. Puteți alege să trăiți în America sau în Danemarca. În Danemarca, unde impozitele sunt mari, venitul disponibil după plata impozitelor și a contribuțiilor va fi cu circa 15.000 de dolari mai mic decât în Statele Unite. Dar, în schimbul impozitelor mai mari pe care le aveți de plătit, primiți o asigurare medicală universală (cu rezultate mai bune decât în Statele Unite), educație gratuită chiar și în cele mai bune instituții universitare, programe de recalificare profesională pe care statul cheltuie de 17 ori mai mult ca procent din PIB decât America, precum și o infrastructură și transport public de calitate și multe parcuri publice frumoase și alte spații. Danezii se bucură de asemenea de vreo 550 de ore de timp liber pe an în plus față de americani. Dacă alegeți Statele Unite, veți avea în plus 15.000 de dolari, dar va trebui să munciți mai multe ore, să vă luați mai puține zile libere și să vă descurcați singuri în ce privește îngrijirea medicală, educația, recalificarea și transportul – eu cred că majoritatea americanilor vor alege modelul danez. Dincolo de educația gratuită și trenurile confortabile, avantajul covârșitor al flexisecurității nordice este că îmbrățișează dinamismul unei lumi moderne, globalizate și în același timp diminuează anxietățile pe care le produce. Iar aceste anxietăți, desigur, au atins noi culmi în timpul pandemiei.
–
Fareed Zakaria, 10 lecţii pentru o lume postpandemică
Traducere de Adina Avramescu, Polirom, 2021
Cartea jurnalistului american Fareed Zakaria e una dintre primele încercări de a creiona lumea care ne aşteaptă după ce va trece vîrful crizei provocate de pandemia de COVID-19. Analiza porneşte de la premisa că asistăm la unul dintre acele rare momente în care istoria îşi accelerează ritmul şi că această criză ce a afectat toate aspectele vieţii umane va reconfigura într-o măsură semnificativă lumea. Cele 10 „lecţii” care compun cartea acoperă toate domeniile, în primul rînd politica, dar şi tehnologia, economia ori viaţa noastră socială. Autorul argumentează că vom fi nevoiţi să ne reconsiderăm opiniile despre ceea ce înseamnă o guvernare eficientă, că, foarte probabil, domenii precum sănătatea şi educaţia vor ieşi de sub dominaţia absolută a pieţei, că globalizarea va căpăta un nou statut, mult mai ambiguu, şi că vor avea loc o creştere a autorităţii experţilor, dar şi o accentuare a inegalităţilor. 10 lecţii pentru o lume postpandemică vorbeşte despre trecut, prezent şi viitor şi va rămîne cu siguranţă una dintre analizele de căpătîi ale vieţii la începutul secolului XXI.
„Soldaţii care au murit în al Doilea Război Mondial ne-au dat tuturor o şansă de a construi o lume mai bună şi mai paşnică. Tot astfel, în vremurile noastre, această pandemie urîtă poate fi o ocazie pentru schimbare şi reformă. Ea a deschis calea către o lume nouă. De noi depinde dacă profităm de această ocazie sau o irosim.” (Fareed Zakaria)
Fareed Zakaria is the host of CNN’s international affairs program GPS, an editor at large for Time magazine and a columnist for The Washington Post.
Fareed Zakaria, jurnalist american de origine indiană, absolvent de Yale şi cu un doctorat în ştiinţe politice obţinut la Harvard, este gazda celebrei emisiuni de pe CNN „Fareed Zakaria GPS”, editorialist la The Washington Post şi colaborator la The Atlantic. A fost editor la Newsweek International şi la Foreign Affairs, editorialist la Time, analist la ABC News şi gazda emisiunii „Foreign Exchange with Fareed Zakaria” la PBS. Dintre cărţile sale, care au devenit bestselleruri internaţionale, amintim The Future of Freedom: Illiberal Democracy at Home and Abroad (2003; Viitorul libertăţii. Democraţia iliberală în Statele Unite ale Americii şi în lume, Polirom, 2009, 2021), The Post-American World (2008; Lumea postamericană, Polirom, 2009) şi In Defense of a Liberal Education (2015).
