Agora, Punktul cu var

Actul doi

vine aproape firesc după primul; și nu mă refer la vreo operă, nefiind oricum duminică, ci la acțiunea secventă decapitării unor statui. Dacă anihilarea capului (statuar, desigur) mai lasă vreo speranță, scopul fiind înlocuirea cu un altul, actul doi, adică martelarea e un fel de finis coronat opus în măsura în care nu mai rămâne nimic, materialul rezultat putând fi totuși reutilizat prin topire dacă e bronz sau alt aliaj, oricum metal. Termenul e firesc latin (la noi din fr.) căci, pare-se, ei au inventat procedeul; martellus are două forme: marculus, ciocănel și marcus (n-are nimic cu numele propriu), ciocan mare; utilizatorul e malleator, ciocănarul, formă explicabilă pentru că avem și malleus (vezi celebrul tratat Malleus maleficarum în volumul Periplu prin malefic de Dana Percec și Dan Negrescu) cu înțelesul de ciocan dar și măciucă. 

În raport cu ceea ce se petrece în ultimele săptămâni la nivel aproape planetar, trebuie făcute totuși câteva precizări: martelarea clasică, romană adică, viza două elemente; sfărâmarea statuii prin furia poporului înarmat cu ciocane și măciuci, după ce era clar că decapitarea era una legiferată de Senat, după cum am mai scris-o. Mulțimea, într-o pornire civică (controlată totuși de cineva) aparent incontrolabilă, sfărâma tot ce era statuie incriminată  și huiduia amenințător, după care, ca la un semnal se calma. Exista însă și o martelare a inscripțiilor care  nu era atât de spontană și populistă, mai ales că venea să contrazică vechiul verba volant scripta manent. Aici interveneau ciocănarii profesioniști, astfel încât fundalul inscripției să poată fi reutilizat de urmași. Exista în acest caz și un act senatorial făcând parte din damnatio memoriae. În unele cazuri era martelat sau ciocănit doar numele propriu din inscripție. Ceea ce se petrece însă azi e cu totul altceva: ticăloșia haosului dirijat „contagios”  precum virusul.

Desigur, trăim cu speranța că, deși nu prea respectăm distanțarea individuală, de grup nici atât, în ciuda originii noastre romane, vom ocoli și decapitările și martelările; e bine să nu uităm însă că avem cel puțin o instituție atât de pricepută la toate, CNSAS, încât, chiar necunoscând latina, poate deveni peste noapte, cu seninătate Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Sclavagismului; am ști fără dubiu de unde ni se trage… E doar o presupunere (avem totuși destui disprețuitori semianalfabeți ai originii noastre care au reușit să reducă studiul latinei aproape la zero) căci urmându-l cu încredere pe Titus Livius (Maiorescu) „nu s-a întâmplat niciodată ca barbaria să învingă în mod durabil civilizația”; durabil nu, dar nu poți să nu constați, la toate nivelurile, realismul unei inscripții îmbietoare din piețe: avem mațe! Iar cu asta tot romani suntem în fond de vreme ce și forul roman a fost la început piață de vite.

Ca latinist, în ideea că nu se știe niciodată ce urmează, ca virtual membru al CNSAS(clavagismului) aș propune pentru început o reformare prin eliminare a literaturii latine; trebuie început cu Flaccus, Horatius adică; într-una din satire (II, 7, 5)  – mergem deci pe documente inatacabile –  are tupeul, cinismul  să-i ureze sclavului său Davus „Haide, folosește-te de libertatea lui decembrie!”, doar pentru că Saturnaliile cereau acest lucru; e inadmisibil. Bazându-ne pe spiritul sfredelitor al  cercetătorilor  care oricum nu știu latină, vom descoperi noi și noi profunzimi ale sclavagismului roman, putându-se ajunge la martelarea a tot ce amintește de sinistrul Imperiu. Lupta antiCOVID poate fi împletită pragmatic cu lupta antisclavagistă oriunde în lume: minorilor să li se împartă cu titlul de gratuitate o mască și un marculus ciocănel, iar adulților o mască și un marcus , ciocan mare; în cazul epuizăriii ciocanelor mari, adulții pot  primi un malleus, măciucă în acest caz (vezi supra explicațiile). 

Despre robi însă și stăpânii lor, laici sau mânăstirești, numai de bine. O precizare: resturile statuilor metalice martelate revin ciocănarului  pentru valorificare.

Tags: , , , , , , ,
Dan Negrescu n. 5 iulie 1953, Timişoara. Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc. PUBLICAȚII: Volume: Cărţi de autor Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0. Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476. De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039. Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7. Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7. Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2. Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9. Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p. Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p. Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p. Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6. Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p. Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6. Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8. Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9. Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1. Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3. Traduceri Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2. Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X. Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6. Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0. Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3. Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9. Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2. Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0. Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3. Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x. Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006. Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008. Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009. Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0. Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8. Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3. Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6. Publicaţii didactice Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994. Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995. Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995. Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008. Beletristică Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998. O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998. Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999. Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000. Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001. Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003). Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003. Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006) Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006). TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007. TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009. Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010. TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p. ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6. Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9. MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0. Prezent în antologii Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei). Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala). Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131. Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *