Duminica după-masă (înmulțirea pâinilor)

Somnul fâlfâie greoi peste lucruri

vâslind în lumina ce umple

cu seve tăcerea

amiezii.

 

Departe se-aud motoare tușind

să pornească.

 

În apele negre

plutesc chipuri și fapte mai vechi decât

frunzele risipite în aerul greu al amiezii.

Cinci mii de chipuri întoarse spre

Cel ce revarsă cuvintele-n flăcări

si sațiul de pâine-mplinește

mulțimii bolnave.

 

Din apele negre

se ridică 

tăioase cuvinte.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *