Trec printre oamenii strânși laolaltă
în seara mâniei.
Le simt căldura
vibrând.
Pulsează în noi aceeași inimă
mereu răscolită de grețoasa lor răsuflare.
Aerul expirat al fărădelegii lor
ne sufocă
și doar strigatul
îl poate străpunge
lăsând să se vadă iar
cerul cuprins de beția de stele.
Acolo-n mulțime, ne-atingem umerii doar o clipă
destul cât să simt
cum și-n cea mai mică celulă
incendii se-aprind.
Iar acum plutesc în aerul serii
Ca un puf de păpădie
Suflat în vânt.
Cristina Cioabă
A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București unde a obținut și titlul de doctor, sub coordonarea profesorului Paul Cornea, cu monografia Identitate și disoluție. Introducere în opera lui Mircea Ciobanu, Editura Muzeul Literaturii Române (2010).
A editat volumele Monica Lovinescu Jurnal esențial (Humanitas 2010), O istorie a literaturii române pe unde scurte (Humanitas 2014), C. Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe (Humanitas 2014), Franz Kafka Metamorfoza. Integrala prozei antume (Humanitas 2017)
A publicat articole în România literară, Revista 22, platforma Contributors.
Activează ca profesor de limba română.
