38

bizar

Somn uşor

 

te-ai apropiat prea mult,

într-atît încît

ţi-ai auzit căderea în trup

şi n-ai mai vrut să te ridici,

să întorci ultima filă rămasă între noi.

te văd,

îţi aduci zborurile înapoi şi le îngropi,

să nu mai rămînă nici oasele din noi

ne cresc aripile răsucite în interiorul coastelor

nu ştie nimeni

în minţile lor ne-am întîlnit de o mie de ori

şi am gustat din cupa zeilor

dar noi, noi

ne ţinem chipurile întoarse pentru ca rictusul

să fie zîmbetul cu care le şoptim:

„nu, încă nu doare”

şi ne prefacem apoi că aţipim…

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *