Brexit sau Bremain ? Referendumul britanic

Joi, 23 iunie, britanicii vor hotărâ dacă rămân sau nu în Uniunea Europeană.

Media celor mai recente şase sondaje efectuate în perioada 10-18 iunie arata 50% în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană și 50% pentru ieșirea din UE. Potrivit unora dintre sondaje, majoritatea respondenților ar vrea să iasă, iar potrivit altora majoritatea ar vrea să rămână. Rezultatele depind de felul în care a fost condusa cercetarea, telefonic sau pe internet, ceea ce presupune și un rezultat diferit în funcție de generație, mai mulți tineri (mai prezenți pe internet) fiind în favoarea rămânerii în UE.

În orice caz, după cum arată cifrele, ieșirea Regatului Unit din UE nu este doar o ipoteză improbabilă. Este o ipoteză care are una din două șanse să devină realitate. Întrebarea este atunci care sunt implicațiile și scenariile posibile în cazul unui Brexit?

E important de reținut că toate acestea sunt scenarii și că nimeni nu știe exact ce se va întâmpla în cazul unui Brexit. Groenlanda a părăsit UE acum mai bine de 30 de ani, însă situația a fost diferită pentru că era vorba doar de un teritoriu autonom al unui stat membru. Regatul Unit ar putea fi primul stat care părăsește Uniunea Europeană, invocând pentru prima oară articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Ce se întâmplă atunci vineri, 24 iunie? Ei bine, lira sterlină ar putea scădea, David Cameron ar putea demisiona, însa cam atât. Pentru moment.

Părăsirea Uniunii Europene nu este un proces automat. Momentul notificării deciziei de a ieși declanșează un proces de negociere prevazut să dureze doi ani. De asemenea, negocierea ar putea să nu înceapă imediat, ea putând fi precedată de discuții informale care ar putea amâna pornirea cronometrului. Chiar și odată pornit cronometrul, timpul de negociere ar putea fi extins prin acordul unanim al statelor membre.

Negocierea se referă bineînțeles la condițiile de ieșire, la felul în care vor fi abandonate sau reținute diferite tratate și alte elemente de legislație europeană. Scenariile sunt multiple, însa merita discutate câteva dintre aspectele asupra cărora Brexitul ar avea un impact esențial.

Unul dintre principalele elemente de discordie se referă la numărul migranților din alte țări europene. În primul rând, chiar dacă Regatul Unit ar părăsi UE, este foarte posibil să își dorească totuși să continue sa facă parte din piața unică. Astfel, dacă UK ar face parte din Spațiul Economic European fără a fi totuși membră UE (asa cum este cazul Norvegiei, Islandei și Liechtensteinului) libertatea de circulație ar continua să se aplice și cetățenii europeni ar putea să se mute în Regatul Unit. În al doilea rând, chiar dacă negocierile ar duce la părăsirea completă a pieței unice, aceasta nu ar însemna în mod automat o reducere semnificativă a imigrației. Migration Watch estimează o reducere de 100 000 de migranți pe an. Este important însă de spus că această reducere ar putea fi compensată prin creșterea numărului de imigranți din țări terțe.

În centrul dezbaterii s-a aflat și contribuția Regatului Unit la bugetul UE. Cele doua campanii, Leave și Remain au vehiculat sume amețitoare. Suporterii ieșirii au spus că UK ar trimite la Bruxelles pana la 350 de milioane de lire pe săptămână. Suma este falsa. Printr-un aranjament special datând din 1984, britanicii își recuperează o parte semnificativă din contribuție. Mai mult, după recalculare, Regatul Unit este statul care plătește cel mai puțin în raport cu PIBul sau. Norvegia a fost dată din nou ca exemplu de stat care beneficiază de toate avantajele unei piețe libere fără a contribui în mod semnificativ la bugetul UE. Ei bine, Norvegia este al zecelea cel mai important contribuabil. Şi aici, deci, scenariile depind de rezultatul negocierilor: ruptură totală sau nu.

Apoi, majoritatea previziunilor anticipează o scădere cu 18%-20% a lirei sterline. O monedă mai slaba ar duce evident la cheltuieli suplimentare pentru bunurile importate. Cele mai optimiste predicții estimează o pierdere de 220 de lire pe an pe gospodărie. Vacanțele britanicilor ar fi de asemenea mai scumpe. Totuși, într-o notă mai optimistă, scăderea lirei ar creşte probabil exporturile. Ar putea însă apărea noi bariere în calea comerțului, în special în comerțul cu ceilalți membri ai pieței unice.

Mai sunt apoi o serie de aspecte foarte importante pentru britanici. Ar pleca oare marile companii internaționale și investitorii din Londra? Câte joburi ar dispărea? Ar pleca oare cele 3 milioane de cetățeni europeni rezidenți în Regatul Unit? Ar fi oare introdusă o frontieră între Irlanda de Nord și Republica Irlandeză?

Răspunsul este: nimeni nu știe. Toate acestea depind de rezultatele negocierilor și de măsurile tranziționale. Ce se știe, însă, este că decizia de mâine este o decizie esențială care ar putea schimba definitiv fața politicii britanice și a Regatului Unit în general.

 

 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *