Cine este Ostap Bender?

Puţini scriitori care reuşesc să impună un personaj, cu nume cu tot, ca etimon cultural al unor realităţi ulterioare, ca reper inconturnabil, ca tipar mentalitar. Ilf şi Petrov au reuşit un astfel de lucru, iar personajul lor se numeşte Ostap Bender pe care reeditarea romanului Viţelul de aur (traducere din limba rusă de Tudor Muşatescu, revizuită şi adăugită de Magda Achim, Editura Polirom, Iaşi, 2015), pentru prima oară necezurat în limba română, îl redă publicului.

Cine este Ostap Bender? Cel mai fermecător, mai exotic, mai jovial, mai infatigabil, mai cinic, mai picaresc, mai vorbăreţ trickster. Ostap Bender este un geniu al escrocilor şi, în acelaşi timp, un mare actor. Gata oricând să-şi schimbe identitatea cu o alta, el îşi urmăreşte scopul cu o tenacitate impresionantă. Însă Ostap Bender reprezintă mai mult decât atât, el păstrează ceea ce a mai rămas viu din vechiul regim în cel nou, în scurta perioadă de relaxare, 1921-1929, pe care Lenin o instituia prin Noua Politică Economică, NEP.

Ostap Bender este ultima rămăşiţă burgheză, ultima scânteie de glamour, ultimul aventurier lansat în căutarea unui Graal derizoriu, visând să se îmbogăţească, să fugă la Rio de Janeiro şi să ducă acolo o viaţă liberă. În Viţelul de aur, Ostap Bender şi kommando-ul său de pungaşi notorii, Şura Balaganov, Panikovski, Adam Kozlevici, ia urma unei sume mari de bani ţinute la ciorap de către cetăţeanul Koreiko, unul dintre funcţionarii aparent modeşti şi obedienţi ai partidului. Geniul benderian ţine nu de utilizarea brutalităţii, ci a minţii într-un joc complicat al spolierii, ca o partidă de şah între mari maeştri. Iar geniul marelui maestru se exprimă printr-o inimitabilă artă a improvizaţiei care face ca imposibilul să cedeze pentru a lăsa locul unor soluţii ingenioase, strălucitoare. Bender are maniere aristocratice, ştie să aprecieze gustul vieţii, este un vizionar intreprid şi imaginativ, cu un umor scânteietor. Aparent, Bender servea ideologic unei critici a acelei noi burghezii alcătuită din nepmeni, cei care salvează economia sovietică de la dezastru după ce Lenin, preluând puterea realizează că economia etatică, centralizată nu funcţionează şi face un pas înapoi spre un fel de ”socialism de piaţă” cu multe trăsături capitaliste. Numai că, demonstraţia iese exact pe dos. Ilf şi Petrov au mai reuşit cu acest spin-doctor care este Ostap Bender, care are ceva din farmecul alunecos-şăgalnic al demonilor bulgakovieni şi din mintea contorsionat-diabolică a lui Verhovenski, să mai adauge o nuanţă sufletului rus.
polirom-Vitelul-de-aur---Editie-necenzurata-Top-10

Ostap Bender este marele farseur, magicianul, magister ludi, doar că farsa se întoarce împotriva lui, întorcând pe dos ca pe o mânuşă pe expertul păcălitor într-un mare păcălit. Eşecul, atenţie, nu este niciodată unul de strategie, ci rezultatul unei perfide întorsături a sorţii. În finalul acestui minunat roman care te ţine cu sufletul la gură şi literalmente cu zâmbetul pe buze, Ostap Bender descoperă că lumea care l-a produs, aceea nepmenilor, vechea Rusie, l’ancien régime, a dispărut. I-a luat locul o lume corectă, eficientă, disciplinată, supravegheată, lumea omului nou. Ei bine, veţi fi de acord cu personajul, şi implicit cu felul în care, prin el, Ilf şi Petrov ne fac cu ochiul. Brava lume nouă nu mai are nici sare, nici piper, pur şi simplu nu mai are gust şi despre ea nu mai ai ce povesti. Totodată, Viţelul de aur este şi un On the Road rusesc, o invitaţie la călătorie în necuprinsul unei Rusii postrevoluţionare.

preluare de pe bookia.ro

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *