Însemn

De câte ori încep sã scriu,
Sãlbãticiuni nebãnuite
Tresar din fundurile minţii
Sã-mi cearã nume şi contur.

Însã vietãţile captive,
Ajunse-n cuşca de cuvinte,
Se zbat sã iasã iar în larg.

Dacã le-ascult şi le dau drumul,
Nu vor mai şti sã se întoarcã:
Pe jumãtate vor rãmâne,
Pe jumãtate vor zbura,
Lãsând pe paginã himera
Unui însemm întredeschis.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *