Euridice

De ce spui c-am murit,
Când iatã vin spre tine,
Din faldul unui gând?

Acum când închizi ochii
M-adun în jurul tãu
Sã-ţi fiu de cald pe calea
Ce duce în infern.

Vezi, nu mai sunt aceeaşi
Cu cea care-a plecat,
Bãtrânã şi copil
Am devenit cu timpul,
Greoaie ca un fir,
Uşoarã ca pãmântul.

Te uiţi cu teamã-n urmã
Dar eu n-am sã dispar,
Braţele minţii tale
Mã ţin atât de strâns …

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *