Despre forme de acțiune politică

Ligile au fost fenomene specifice perioadei cuprinse între sfârșitul secolului al XIX-lea și anii treizeci ai secolului al XX-lea, expresii ale încercărilor societății civile de a include în sfera politică și publică categorii sociale mai largi (tineri, femei, catolici etc.) și problematici noi (precum drepturile consumatorilor, drepturile omului, educația etc.), în state aflate în plin proces de democratizare. Astfel de cercetări sunt actuale astăzi când auzim foarte des critici despre criza democrației europene și când se caută soluții pentru revigorarea participării politice a cetățenilor și a reincluderii lor în sfera politică.
Două publicații recente (având numerele 36 și 42) ale Centre Régional Universitaire Lorrain d’Histoire din cadrul Universității Paul Verlaine-Metz din Franța analizează fenomenul ligilor: Le phénomène ligueur sous la IIIe République (2008) și Le phénomène ligueur en Europe et aux Amériques (2011), textele fiind reunite în ambele cazuri de Olivier Dard și Nathalie Sévilla și editate de Centre Régional Universitaire Lorrain d’Histoire, Metz.

Contributorii la volumul publicat în 2008 – Bruno Dumons, Emmanuel Naquet, Gwenaëlle Jamesse, Mathias Bernard, Jean-Paul Martin, Anne-Laure Anizan, François Dubasque, Jean Philippet, Olivier Dard, Nathalie Sévilla, Emmanuel Debono, Gilles Morin, Aude Chamouard – abordează fenomenul ligilor din perioada celei de-a Treia Republici în Franța în jurul a trei teme transversale: modul de organizare internă a ligilor; ideologia și sfera lor de acțiune; instituționalizarea lor (mai ales în raporturile cu statul și capacitatea ligilor de a se pereniza). Scopul editorilor este de a relansa reflecția asupra acestor mișcări politice care au însoțit apariția partidelor de masă, extinderea dreptului de vot, diversificarea și multiplicarea actorilor publici și politici, dar și radicalizarea vieții politice. Prin diferitele studii de caz privind aceste mișcări (Liga drepturilor omului, Action française, Liga învățământului, Liga pentru organizarea Societății Națiunilor, etc.), analizele cuprinse în volum abordează în mod direct sau indirect natura mișcărilor de tipul ligilor: Forțe protopolitice? Trambuline pentru cariere politice? Formule intermediare între grup de presiune și partid politic? Simple expresii instituționalizate ale nemulțumirilor? Instrumente de mobilizare? Cluburi? Forme de sociabilitate?

Apărute pentru prima dată în Anglia și în Statele Unite ale Americii în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, numărul și diversitatea ligilor au fost remarcabile în Franța celei de-a Treia Republici, atât la stânga spectrului politic, cât și la dreapta sa, în cercuri moderate, precum și la extreme. Dincolo însă de diversitatea lor, autorii cuprinși în volum reușesc să demonstreze, așa cum precizează unul din editori, Olivier Dard, că ligile au fost extrem de moderne prin felul lor de a se organiza și prin capacitatea lor de mobilizare (deși nu erau partide politice sau sindicate); ele au fost în același timp remarcabile laboratoare ideologice și de dezbateri (la stânga precum și la dreapta) și de formare de cadre; și au demonstrat că pot dura chiar și după consolidarea partidelor de masă. Istoria ligilor în Franța arată că ele nu au putut niciodată să transforme în profunzime partidele politice și cu atât mai puțin să și le subordoneze, însă au jucat rolul de sprijin ideologic, militant sau propagandistic al partidelor.

Le phénomène ligueur en Europe et aux Amériques este continuarea primului volum apărut în 2008 prin faptul că analizează o gamă tematică mai largă de ligi și propune o abordare comparativă pentru a pune în evidență transferurile politice și culturale între Europa și Americi. Cele 21 de texte – semnate de François Dubasque, Philippe Vervaecke, Emmanuel Naquet, Emmanuel Debono, Nicolas Delalande, Marie-Emmanuelle Chessel, Magali Della Sudda, Emilia Plosceanu, Christophe Capuano, Olivier Dard, Francis Balace, Catherine Lanneau, Michel Bock, Humberto Cucchetti, Célia Keren, Aude Chamouard, Gilles Vergnon, Gilles Morin, José-Leonardo Ruiz Sanchez, Corinne Bonafoux, Nathalie Sévilla – propun o lectură la scară internațională a acestor forme hibride de acțiune politică și socială și scot în evidență asemănările uneori surprinzătoare din punctul de vedere al formelor lor de acțiune sau al evoluției lor cronologice. Reiese astfel faptul că mișcările de tipul ligilor apar relativ concomitent în statele industrializate de la sfârșitul secolului al XIX-lea și se înmulțesc și se diversifică cu precădere în perioada interbelică. Opțiunea pentru ligă ca formă de organizare pentru apărarea unei anumite cauze este atât de răspândită în spații atât de diferite încât, este convingerea editorilor, ligile reprezintă un fenomen transnațional. Însă ligile care se definesc internaționale au dificultăți în a se menține și în a-și atinge scopurile internaționale (precum Liga internațională împotriva antisemitismului).

O altă constatare interesantă este faptul că în Europa și în Americi, urmărirea acelorași scopuri produce același tip de acțiune: consumatorii, catolicii, apărătorii imperiului colonial, ai învățământului laic sau militanții naționaliști se mobilizează și se organizează sub forma ligilor. Textele oferă astfel numeroase dovezi despre ligi cu obiective relativ similare și studiază modalitățile lor de acțiune de la o țară la alta, dar și comparativ (de exemplu, liga contribuabililor din Franța, Anglia și Statele Unite ale Americii sau ligile franceză și germană pentru apărarea drepturilor omului). Majoritatea studiilor pun în evidență importanța militanților pentru a înțelege mai bine acest fenomen asociativ, fie că este vorba de femei, de catolici intransigenți, de naționaliști extremiști, de consumatori sau de contribuabili.

Merită subliniată bogăția și varietatea surselor primare pe care se bazează analiza și conceptualizarea autorilor. Ambele volume includ referințe extinse și recente privind studiul ligilor în Franța, în Europa și în Americi, aceasta fiind și ambiția principală a editorilor: să prezinte un tablou larg al cercetărilor științifice privind fenomenul ligilor.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *