Jonathan Holden Luna plină, răsărind Atât de joasă încât părea aproape obscenă, ca domul semeț al unui oraș în ruină luna plină, răsărind, ar fi putut fi un semn – un spectacol în plină expansiune astfel că toate drumurile ar duce la ea. În orice direcție m-aș […]
Peter Meinke Sfat pentru fiul meu Strategia este să-ți trăieșți zilele de parcă fiecare ar fi ultima (căci ele trec repede, iar tinerii își pierd viețile în chip straniu, de neimaginat) dar, în același timp, fă-ți planuri pe termen lung (căci ele se împlinesc încet; dacă supraviețuiești […]
Jack Gilbert Singur Nu m-am gândit niciodată că Michiko va reveni după ce a murit. Dar dacă ar fi venit ar fi fost o doamnă într-o rochie albă, lungă. Este ciudat că s-a întors ca dalmațianul cuiva. Aproape în fiecare săptămână îl intâlnesc pe bărbatul care o […]
Mark Bibbins Înghițit Când văd o scară rulantă, trebuie să-i sărut pe toți cei care se află pe ea. Tu, nu? Dacă îți plac produsele astea de patiserie — avocatul nostru le numește rulouri perfide — găsești mai multe în elicopterul lui. E sârb sau […]
Alden Nowlan Cu asta aș fi vrut să închei Știi cum sunt atunci când sunt bolnav: mai degrabă aș blestema decât să plâng. Și-apoi omenii nu prea știu ce spun atunci când le vine sfârșitul. Sau aș putea muri în somn. Așa că o voi spune acum. […]
Mary Oliver Din râul acesta, când eram copil, obișnuiam să beau Însă când m-am întors am aflat Că râul era pe moarte. „A vorbit?” Da, a cântat melodii vechi, dar în surdină „Ce vei face?” Mă voi întrista, desigur, dar asta nu înseamnă […]
Thomas James Scrisoare către o persoană mută Dacă cuvintele mele te-ar putea ajunge, acum, în orice fel, ți-aș spune așa: Azi după-amiază am intrat într-un desiș Cu flori de aur, care habar n-aveau de nimic. Nu puteau auzi nimic. Am mers printre un milion de urechiușe […]
Bill Knott Pictură vs. Poezie Pictura e o persoană așezată între lumină și pânză astfel încât umbra i se toarnă pe pânză, apoi persoana o semnează, în timp ce poezia este umbra care își scrie numele pe persoană ** Moarte Mergând la somn, îmi încrucișez mâinile […]
Jack Gilbert Caii în miezul nopții fără lună Inima noastră orbecăiește într-o pădure întunecată. Visul se zbate în cetatea necredinței. Dar există muzică în noi. Speranța este lăsată în urmă însă îngerul își reia zborul, iar noi suntem din nou purtați cu ea. Vara, în timp ce dormim […]
Larry Levis Rana Te-am iubit cum își iubește un om o rană veche cu care s-a ales de pe urma unei lupte cu briciul pe o stradă de care nimeni nu-și amintește. Uită-te la el: și pe întuneric o atinge cu tandrețe Larry Levis (1946-1996) poet […]
