Jack Gilbert
Caii în miezul nopții fără lună
Inima noastră orbecăiește într-o pădure întunecată.
Visul se zbate în cetatea necredinței.
Dar există muzică în noi. Speranța este lăsată în urmă
însă îngerul își reia zborul, iar noi suntem din nou purtați cu ea.
Vara, în timp ce dormim
zorile se ivesc încet, centimetru cu centimetru
ne vor însoți mai târziu
ca o frumusețe cu picioare lungi traversând
străzile murdare. Nu e nicio surpriză
că pericolul și suferința ne înconjoară.
Muzica e cea care ne uimește.
Caii sunt acolo, în lunca-ntunecată.
Știm asta pentru le simțim mirosul,
și îi putem auzi respirând.
Spiritul nostru perseverează
ca un om care trece cu greu
printr-o vale înghețată,
adulmecă deodată mireasma florilor,
înțelege că zăpada se topește
în vârful muntelui, pe partea nevăzută,
și știe că primăvara a sosit.
Jack Gilbert (1925-2012) poet marcant al poeziei americane contemporane, născut în Pittsburgh, Pennsylvania, autor a cinci volume de poezie, câștigător al prestigiosului premiu literar Yale Younger Poets Prize în 1962 pentru “Views of Jeopardy”. A mai câștigat, printre alte premii pentru poezie, premiul Stanley Kunitz și a fost bursier al fundației Guggenheim. Gilbert, un poet cu totul aparte în peisajul literar american, nu a căutat să fie în lumina reflectoarelor, s-a retras în Europa, unde a locuit mai bine de 20 de ani. Gilbert a fost, temporar, profesor la Universitatea Knoxville, Tennessee, studenții lui mărturisind că a fost cel mai extraordinar profesor pe care l-au avut.
Jack Gilbert
Horses at Midnight Without a Moon
Our heart wanders lost in the dark woods.
Our dream wrestles in the castle of doubt.
But there’s music in us. Hope is pushed down
but the angel flies up again taking us with her.
The summer mornings begin inch by inch
while we sleep, and walk with us later
as long-legged beauty through
the dirty streets. It is no surprise
that danger and suffering surround us.
What astonishes is the singing.
We know the horses are there in the dark
meadow because we can smell them,
can hear them breathing.
Our spirit persists like a man struggling
through the frozen valley
who suddenly smells flowers
and realizes the snow is melting
out of sight on top of the mountain,
knows that spring has begun.
