”O lume care a luat-o razna. Câteva reacții de bun-simț la ce ni se-ntâmplă” e, după știința cronicarului, prima carte publicată la Humanitas de Alexandru Călinescu. Volumul adună, în numeroase și savuroase texte (publicate, majoritatea, în ”România literară” și ”Ziarul de Iași”, unele și în ”Dilema Veche”), reflecții despre oameni, lume și cărți care dau seama – fie cu minus, fie cu plus (pentru ceea ce, în bun simț și bună așezare, rezistă spiritului dizolvant al timpurilor) – de(spre) teribila răstunare a valorilor căreia îi suntem deopotrivă martori și, vai, ”beneficiari” nefericiți. În cuvintele autorului, ceea ce avem odată cu acest volum (cu o elegantă structură mozaicală) sunt „reacții de bun-simț față de ofensiva prostiei și a imposturii“.
În chestiunea structurii cărții, să menționăm că sunt două marile ”rezervoare de sens” (ca dimensiuni, aproximativ egale în economia volumului): prima secțiune vine cu ”vești din lumea nouă” – minunata lume nouă, așadar, ce mai vești!; cea de-a doua e – în registru empatic, solidar, pe plus – un grupaj de lecturi făcute și cascadate în splendide relatări condensate de către unul dintre cei mai rafinați cititori pe care îi are cultura română actuală. Astfel, ”ciupind” (și pentru a invita totodată la o lectură integrală a cărții) în prima parte avem texte care cartografiază patologii recente (în al căror softuri se regăsesc patologii deja omologate, care au lăsat în urmă numeroase victime – și în sens simbolic, dar și cât se poate de concret); cu alte cuvinte – selectiv cum spuneam, texte despre comunism, extremism (comunismul fiind una dintre speciile de extremism), ideologii politice recente (woke, corectitudinea politică), derivele (atât de numeroase ale) progresismului, interogații identitare, infantilisme ecologice, escalada aberațiilor, zidul memoriei & zidul rușinii. În cea de-a doua parte a cărții, poate și ca o contrapondere la minusul pe care îl contabilizăm în prima parte, Alexandru Călinescu ne oferă repere igienice ale unel terapii prin lectură și ne indică nordul, cu – fără excepție – fiecare text inclus aici. Vom regăsi aici – cu mare plăcere, sunt convins – texte est-etice, lecturi încântate, reflecții despre cum binele (fie el și un bine cultural – dar aceasta nu e puțin lucru!) poate învinge chiar și în condiții care par cu totul potrivnice și în forme la care nu ne-am fi gândit, relatări despre spirite afine, rememorări ale unor lupte din trecut pentru sens, argument și o lume mai bună care pot (și care trebuie) să fie motivaționale, mici eseuri despre unele cărți și mici portrete ale unor oameni care ilustrează bunul simț și bunul gust al ideilor.
Toate aceste mici bijuterii de etică și de estetică sunt scrise de un om care își face un autoportret antologic. Iată câteva linii de contur: „…Sunt alb și heterosexual. Sunt căsătorit, dar nu mă interesează dacă alte cupluri sunt sau nu unite prin cununie. Sunt creștin ortodox, dar nu m-am căsătorit la biserică. Sunt (și nu doar «eventual») bărbat (scuzați: de gen masculin). Sunt tolerant față de diversitatea sexuală, dar îmi displac profund excesele și derapajele care se produc în ce privește statutul persoanelor «trans». Admit că Revoluția Franceză a încheiat o epocă (se acumulaseră prea multe inegalități și frustrări) și a început o alta, dar nu pot să trec cu vederea derivele criminale ale revoluționarilor, care au sfârșit prin a se ucide între ei. Nu mă dau în vânt după Marchizul de Sade, pe care îl găsesc repetitiv și plicticos. Da, sunt de dreapta, detest extrema dreaptă și cred că poate exista o dreaptă decentă și eficientă. Recitesc cele scrise mai înainte și constat că n-am nici o șansă să scap de eticheta de conservator. Nici nu vreau, de altfel.“
Bref: ”O lume care a luat-o razna” este un radar de mare finețe care amendează – cu umor, argument, competență etică (atenție la această ultimă formulă!) – derive și răsturnări ale valorilor din istoria recentă și chiar din cea foarte la zi și e, deopotrivă, un ghid, un GPS rafinat care orientează discret, (încă o dată: competent etic! în lumea intelighenției românești, Alexandru Călinescu este, cu adevărat, un reper moral) și consecvent.
Un ultim detaliu, departe de a fi lipsit de importanță: ”O lume care a luat-o razna” a lui Alexandru Călinescu a fost desemnată, la finele anului trecut, împreună cu volumul de memorii al Anei Blandiana (” Mai mult ca trecutul”) cartea anului de revista ”România literară”. O asemenea distincție – față cu o asemenea, splendidă, carte – reprezintă și un mod de a onora eleganța, elevația, puterea discernământului, dicția bună a ideilor, luciditatea, buna memorie, spiritul critic. Să spun(em) despre această carte că este o comoară nu e, deși poate să pară așa, un exces retoric; pentru că ”O lume care a luat-o razna” chiar este un aliat viguros, de cursă lungă în lupta cu derivele lumii noi și, nu mai puțin, pentru binele din noi.
