Să trăieşti în ghetou nu este uşor. Cartierul este sărac şi, de multe ori, cei care locuiesc aici au datorii şi restanţe la plata facturilor. Elena spune că situaţia aceasta îi face pe vecinii de bloc să se ajute reciproc cu orice pot: gătesc unii pentru ceilalţi şi împart mâncarea, […]
Poate aţi observat (cu excepţia celor care trăiesc în pădure sau pe o insulă pustie) că suntem înconjuraţi de oameni – vecini de bloc, părinţi, colegi de şcoală sau de muncă, amici, pietoni, iubiţi şi iubite, prieteni, îngrijitori, fraţi, cunoscuţi, şefi şi fiecare are lista lui. Eu, în a mea, […]
Dialog Mircea CĂRTĂRESCU –Cristian Pătrăşconiu Cum te desparţi de cărţile pe care le scrii? Ce se întîmplă în ultimele zile în care scrii o carte? Există un ritual al (scrierii) finalurilor, un fel de protocol al acestor despărţiri de o carte sau de alta? Toate paginile mele sunt scrise cu […]
Mergeam pe stradă în a doua zi de ninsoare în Bucureşti. Îmi place zăpada la nebunie! Totuşi, mi-a trecut un flash prin minte: “aş vrea să dau zăpada asta înapoi în timp. Cine a programat-o? De ce nu am ştiut de ea, exact aşa cum va fi, de ce nu […]
Omul recent de H. R. Patapievici Sau locul şi problema filosofiei -Carlos Eduardo Maldonado Despre cultura română, şi anume despre filosofie, ştim puţine. Desigur, nume precum cele ale lui George Călinescu şi al Hertei Müller în literatură sunt cunoscute, deşi cu diferenţe între ele; în poezie se remarcă Tristan […]
Peabody (1985/2011) publică profilul psihologic al americanilor, britanicilor, germanilor, francezilor, italienilor şi ruşilor, iar Bond (1986, 2000) publică profilul psihologic al chinezilor. Monografia legată de psihologia românilor (David, 2015), pe lângă analiza profilului psihologic al românilor, a deschis direcţii teoretico-culturale noi, identificate ca atare demajoritatea recenzorilor, specialişti de vârf în […]
Cuvinte mari, cuvinte mici îţi dau iluzia că-s aici, Că mă cunoşti ştiind pe de rost Ce-am povestit că aş fi fost. Dar literele ies din toc Puse pe şotii şi pe joc, Aşa că versul cel mai slut E masca unui zeu pierdut Şi ritmul strofei, fermecat, scrăşnet bine […]
I. Ascendenţa fenomenului legionar în spiritul public al anilor treizeci este o realitate indiscutabilă. A-i diminua însemnătatea, a-l trata ideologic sau invectivant, adjectival este o cale falsă şi, de aceea, contraproductivă. Descriindu-l aşa cum a fost, trebuie explicat în fenomenologia sa. Tineretul, debusolat şi dispreţuind politicianismul, s-a îndreptat spre legionarism, […]
II. Mentorii orientărilor autohtoniste cu aplecare specială spre religiosul fundamentalist îşi puneau mari nădejdi în cucerirea tineretului spre ideile şi acţiunile lor. Nichifor Crainic a publicat în 1933 un eseu în care speranţa aceasta era deschis pronunţată. „Vremea noastră – scria el – e vremea tineretului. O lume veche se […]
Tinerii cărturari şi-au văzut de preocupările lor, refuzînd dictatul, să ne folosim de expresia Rînduielii, locului. Eliade, de altminteri, exprimase aceste puncte de vedere în 1933, arătînd că literatura şi arta naţională ar fi fost lipsite de dimensiunea universalităţii pentru că s-au împietrit în local şi în politic. „O operă […]
