Iubirea e Calea Lactee. Se rostogolește spre Sud, Tăind aerul cu răsuflarea ei. E poemul pierdut, Ce se deschide neștiutor, Tunelul prin care trec Păsările călătoare. E vremea târzie și primejdioasă Ce învață izvorul să curgă Pe același drum. E scrierea ultimului gând Proscris, rătăcit, boem. E – o povară […]
ştiu cînd mă chemi, în acele clipe se deschide cerul şi cad. mă văd îmbrăcată în haine nepotrivite de celălalt şi trimisă în vidul care începe să semene cu timpul de nemăsurat. ştiu cînd mă chemi, salvarea aşteaptă trei zile, frigiderul îmi vorbeşte, la fel şi maşina de spălat. doar […]
Referința la Homer se repetă de cîteva ori pe parcursul acestui roman. Referința la Kant apare doar o singură dată, oarecum la începutul romanului. De ce menționez aceste două trimiteri culturale? Nu, desigur, pentru că ”Apele Nordului” ar fi în mod fundamental o roman despre mari nume ale culturii occidentale […]
Televiziunile, dar şi presa scrisă – fie ea tipărită ori online – se confruntă cu o inflaţie a „materialelor“ care pretind urgenţă, importanţă şi atenţie ieşite din comun. Sunt marcate ca atare în moduri diferite – fie sunt „breaking news“, fie au titluri din care, cu majuscule, nu lipsesc cuvinte […]
Miresele aveau rochii de culoare muştar, fără pată din când în când fluturi uriaşi li se aşezau pe umeri şi le conduceau la altar ca o busolă care nu arăta acelaşi lucru, câteodată nu arăta mai nimic şi atunci ele înaintau complet oarbe duse-n lesă de o armată de fluturi
