Poziția copilului este un one-woman show care explorează cotloanele nevrotice ale relației mamă-fiu. Filmul îi dă posibilitatea regizorului, Călin Peter Netzer, să facă o confesiune histrionică despre relația cu propria mamă, un demers terapeutic în care travaliul prin care s-a ajuns la concluzii deja a fost trasat și noi asistăm […]
Matt Farrell: Do we have anything, like, resembling a plan, or anything? John McClane: Find Lucy, kill everybody else. Matt Farrell: I mean, more like a plan, like, a way to do that. Că tot a apărut un nou Die Hard. Pe Bruce Willis îl iubeşti sau îl ignori, nu […]
Cum se vor fi simţit cei din echipajul bombardierului Enola Gay care au pulverizat câteva zeci de mii de vieţi într-o clipă lăsând altele în ruină? Nicio clipă misiunea lor nu a fost socotită lipsită de patriotism sau neîndreptăţită şi în acest mod S.U.A. a forţat capitularea Japoniei după ce […]
King Schultz (Christoph Waltz): – What is everybody staring at us? Django (Jamie Foxx): – They´ve never seen a negro on a horse before! (Quentin Tarantino, Django unchained, 2012) După filme care au avut nevoie de intersecțiile violențelor urbane post-moderne (Reservoir Dogs, Pulp fiction), de poezia crudă […]
Într-un bar, Dick Cheney şi Leopold II al Belgiei conversează amical la o bere, în aşteptarea Papei Grigorie VII. Dialog relaxat, între apropiaţi de cursă lungă: 100.000.000 de morţi în Congoul colonizat, fără a pune la socoteală mâini şi picioare tăiate; 1.500.000 în Irakul ‚eliberat’, fără victime colaterale; număr neprecizat […]
Nu e banc, nu e fabulă, nu mai e nici măcar de râs. Au trecut două zile de când filmul „Poziția copilului” a câștigat Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin. Este uluitor cum după atâta vreme nici Ministrul Culturii, Daniel Barbu, nici președintele ICR, Andrei […]
Este destinul nostru asemeni unui tramvai care ne duce care ’ncotrova indiferent de visele sau de dorinţele noastre? Putem face ceva să coborîm din acest tramvai? Sau… ce tramvaie mai pot fi? Prin cartier mai era parcă un tramvai numit cimitire… Oare asta să fie ieşirea ? Mihaela Trofimov, Nicoleta […]
Ultima mea experiență cu premierele Odeonului fusese, recunosc, una cam supărătoare. Se întâmpla anul trecut, tot pe vremea asta, când m-am dus ca la pomul lăudat să văd o Isadoră fragilă și îndrăgostită, alegându-mă, în schimb, cu una zbierândă și iute pleznitoare peste părțile moi. De atunci, cu greu mi-am […]
Sergiu Nicolaescu a fost regizorul exponenţial al unei cinematografii aservite ideologic într-un regim de dictatură. Mutatis mutandis, regizorul a jucat în economia simbolico-ideologică a regimului rolul bardului Adrian Păunescu. Ambii au modelat indelebil profilul mitologic al comunismului, ambii au cauţionat inteligent o politică de legitimare naţionalistă a comunismului făcând uitat […]
Anul 2012 a fost teribil de nevrotic. A început cu o criză politică şi s’a terminat cu aceiaşi criză politică. Oamenii au fost treptat prinşi în nevroza revoltei. Fie că erau de o parte fie de alta a baricadei politice, ura îi vorbea, ura îi domina, ura îi definea. Îşi […]
