„Viaţa mea a fost deplină pentru că am trăit intens cele trei lumi sau regnuri: realitatea (oare cu ghilimele?), visul şi literatura. Tot mai mult mă bate gândul că am ratat-o însă pe cea copleşitor importantă, cea de la confluenţa celor trei: (…) contiguitatea cu cealaltă viaţă.”(„Şapte ani stranii. Jurnal […]
„Cu excepţia câtorva pagini care mi-au lăsat cicatrice adânci şi urâte pe piele, n-am scris niciodată din toate puterile mele, fiindcă am vrut să supravieţuiesc, să am o viaţă. Mi-am protejat corpul şi mintea de mine însumi, aşa cum şerpii au ţesuturi de protecţie la interiorul pungilor cu venin. Vârfurile […]
Cum a scindat publicarea Cărții negre a comunismului lumea intelectuală franceză, în ce fel a fost afectată mitologia existentă în epocă despre Marea Rusie? Care au fost cele mai puternice atacuri la adresa acestei cărți, și de ce natură au fost acestea, istorică sau mai degrabă politică? Istoria propriu-zisă a […]
Jurnalul se află în centrul scrisului lui Cărtărescu, dat fiind faptul că la el scrie constant, de la vârsta de 17 ani. Din jurnal se ramifică toate celelalte scrieri ale sale, el însuși considerându-se, în mod esenţial, un scriitor de jurnal. Penultimul jurnal al lui Mircea Cărtărescu, (“Un om care […]
De curând am descoperit două capodopere ale bibliotecii italiene esențiale pentru vremurile actuale. Acestea au în centrul lor omul aflat într-un permanent conflict cu el însuși, cu cei din jurul său și cu epoca în care trăiește. Ar fi absurd din partea mea să-i așez în aceeași listă pe Francesco […]
,,Atunci când reperele lumii reale se prăbușesc, același lucru se petrece și în psihicul uman. ( Viktor Pelevin) Din punctul meu de vedere, cei care pot surprinde cel mai bine întunecimea vieții și dramatismul ei sfâșietor sunt scriitorii ruși. Recunoști literatura rusă de departe după frazele ce sunt încărcate afectiv, […]
Îndepărtatul an 1919 este cel al renaşterii lui Vladimir Nabokov: despărţirea de Rusia este clipa în care toate certutudinile unei vieţi încetează să mai existe. De acum înainte, până la moarte, Nabokov va fi un exilat, iar patria sa pierdută va luci doar în palatul de cleştar al ficţiunilor sale. […]
Există inși foarte siguri pe golul din ei. Printre oameni care doar mimează cultura (unii cu patalama de cititori avizați) „dă bine” să strâmbi din nas când vine vorba de orice carte care are o temă religioasă, fie ea roman, eseu sau volum de poezie. Spui din start că nu […]
“ Ciuma” nu ar fi putut exista în absenţa uceniciei Rezistenţei. Pentru Camus, Rezistenţa a însemnat, înainte de toate, prilejul de a privi in intimitatea umanului. Tot ceea ce pacea ascunde este dezvăluit în clipele în care oamenii sunt chemaţi să facă alegeri. Între laşitate şi curaj se află nenumăratele […]
Moartea i-a acordat lui Camus privilegiul solar al tinereţii: efigia sa este una a energiei melancolice, departe de încremenirea bătrâneţii. Posteritatea sa începe o dată cu accidentul absurd care îl proiectează în mit şi tot ceea ce urmează este legenda în care se înscriu opera şi viaţa sa, ca o […]
