în română din germ. Zither, este un vechi instrument de origine asiatică pătruns în Europa pe vremea clasicilor greci și romani care acompaniau unele spectacole teatrale în acordurile unei cithara. La romani interpretul era citharicen, iar interpreta  citharistria. Deși instrument prin excelență aparținător fondului muzical popular, țitera inspiră în direcția  […]

onorează acest număr aniversar al rubricii noastre (300) pur și simplu pentru că așa s-a nimerit prin inspirație… Originar din Asia, termenul e de origine latină în română, din cymbalum, pl. cimbala. Interpretul era la romani cymbalista, însă de remarcat că și o persoană  de sex feminin putea aborda acest […]

este întâlnită în marea muzică. Dacă orga este instrumentul deplin prin complexitatea sonoră, ce poate fi totuși mai mult? Desigur două orgi. Dacă sunt completate și cu o trompetă se ajunge in excelsis. Se poate însă și invers, adică două trompete și o orgă. Apoi, o apropiere sensibilă între orgă […]

este probabil una dintre cele mai umane simțăminte, devenind în muzică încă din vechime, pe bază religioasă, un motiv inconfundabil: In Te, Domine, speravi, adică „În Tine, Doamne, mi-am pus speranța”. Un dubiu ar putea persista însă în măsura în care speranța s-a îndeplinit sau mai puțin.  Dar marea  muzică […]

poate fi atinsă în marea muzică. Apare însă aici o problemă: raportul dintre perfecțiunea componistică, a compoziției deci și cea a interpretării. Și astfel iau naștere variantele generatoare de valorizare vizându-l pe interpret. Un foarte tânăr dirijor – regretabil dar nu i-am reținut încă numele – făcea  într-un interviu recent […]

Instrument cu opt corzi ciupite (fr. mandoline, it. mandolina, germ. Mandoline) are o istorie veche cu trimitere în lumea arabă și nu numai. O ascultăm și în variantă solo, dar și în concerte ale compozitorilor care au abordat genial toate instrumentele posibile, precum Vivaldi.  Nu sunt  mulți mandoliniști dar îl […]

este neîndoielnic una dintre cele mai negative stări umane care însă, paradoxal, în operă  a generat expresii muzicale dramatice memorabile. De regulă ura are o cauză, justificată sau nu, însă consecința în marile creații este tragică, mai precis crima. Nu de fiecare dată cel care urăște e criminalul, însă indirect […]

în marea operă, dincolo de sentimentul general uman cunoscut în cele mai varii forme de manifestare, poate fi și personaj,  Amour, Amore, niciodată principal dar esențial. De regulă este urmașul clasicului Amor. La Rameau, în Hippolyte et Aricie micuțul Lʹ Amour e un vesel … amoraș îndemânând la iubire, nu […]

Heinrich Franz Biber (aug 1644, Bohemia – mai 1704, Austria) Știu că nu știu nimic, și nici măcar asta nu știu. Socrate Cu cât mă afund în biografiile muzicienilor, cu atât descopăr noutăți suprinzătoare, pe care abia aștept să le împărtășesc cu cititorii. N-ar fi vorba numai de muzicieni de […]

este în marea operă cel care, deși  are „repartizată” prin talentul  compozitorului o singură arie,  devine  memorabil tocmai prin acest fapt. Dacă personaje cu două arii am ascultat în trecut (Regina nopții, Cherubino… ), să audiem câțiva singulari. În Nozze di Figaro tânăra Barbarina își deplânge soarta (momentană). Un caz […]