Târziu, despre TIFF şi Galactoria (I)
Ca nişte rotocoale bătrâne de fum, mirosind a vată de zahăr şi a scrumiere gotice, poveştile Clujului se întorc mereu, mă locuiesc şi mă aprind. Dintre cele mai recente, şi totodată dintre cele mai mândre: Tiff-ul şi Galactoria. Insomniac cum sunt, bat cinematografele. Mă urmează şi alte stafii, mulţi şi […]