Francisca Băltăceanu: Textul ebraic rămâne indispensabil

Francisca Băltăceanu despre proiectul excepțional al traducerii Bibliei ebraice

A apărut recent cel de-al treilea volum al Bibliei ebraice în românește, în traducerea unei echipe de bibliști pe care o coordonați împreună cu Monica Broșteanu. Cum ați reușit să închegați o echipă multiconfesională când uneori dialogul între Biserici pare atât de greu?

F.B. – Grupul a fost inițiat de Ștefan Colceriu și de alți câțiva tineri specialiști, la Colegiul Noua Europă; la un moment dat, ne-au invitat și pe noi, în special fiindcă aveam experiența de la traducerea recentă a Septuagintei (NEC-Polirom 2004-2011). N-am prea simțit între noi asperitățile dintre Biserici. Nu era un proiect confesional; am făcut experiența că nimic nu-i unește pe creștini ca iubirea dezinteresată pentru Biblie. E remarcabil că ceilalți membri ai grupului sunt mult mai tineri decât noi două, dar și foarte competenți și maturi ca pregătire. Până la urmă relația a ajuns de reală comuniune. De fapt, am simțit mereu mâna lui Dumnezeu în constituirea și în mersul echipei.

Care este importanța primelor cinci cărți în contextul Bibliei?

F.B. Biblia ebraică are trei componente: Tora (aceste prime cinci cărți), Profeții – „profeții dintâi“ (cărți numite mai adesea „cărțile istorice”) – și „profeții posteriori” – adică textele profetice propriu-zise purtând numele unor profeți (Isaia, Ieremia etc.) – și Scrierile. Tora este baza de la care pornesc celelalte: ea îl revelează pe Dumnezeu care creează lumea, Dumnezeu care îl eliberează pe om din robie, Dumnezeu care încheie un legământ cu omul și îi stabilește felul în care trebuie să se poarte pentru a fi fericit. De aici urmează aprofundările profetice și sapiențiale.

De ce e nevoie de o traducere din ebraică și nu e suficientă traducerea Septuagintei?

F.B. – Septuaginta este traducerea textului ebraic în limba greacă, începută în Alexandria Egiptului în sec. III î.H. și continuată, probabil, până spre începutul erei noastre. Pentru orice filolog este însă o evidență că un text trebuie tradus după original. Orice traducere este în ultimă instanță o interpretare și, adesea, o inculturare. Sigur că atât textul ebraic pe care îl avem ca bază pentru traducerea noastră cât și textul Septuagintei au în spate o istorie complexă, care uneori e și greu de detaliat. Septuaginta este textul care a circulat în comunitățile iudaice de limbă greacă din diaspora, și apoi într-o bună parte din Biserica primară, și pe care l-au comentat cu precădere Părinții Bisericii de limbă greacă. În același timp însă trebuie să ținem seama și de ceea ce putem numi, cu expresia lui Ieronim, traducătorul în latină al Bibliei, hebraica veritas. Textul ebraic rămâne indispensabil, chiar dacă și cunoașterea versiunilor antice (Septuaginta, Vulgata latină, Peșitta siriacă) îmbogățește – uneori apreciabil – înțelegerea Bibliei. La urma urmelor este aceeaşi Biblie, cu variante ce nu alterează esenţialul, ci oferă, cum s-a spus, o „privire binoculară”, care poate înlesni apropierea de Cel Nevăzut.

Sunt diferitele confesiuni din România pregătite să accepte și să folosească și traducerea din ebraică?

F.B. – Confesiunile din sfera protestantă folosesc demult o traducere care are ca punct de referință textul ebraic, cea realizată de Dumitru Cornilescu. Recent, și în Biserica Catolică s-a realizat o traducere românească după textul ebraic, și este cea care se folosește acum în cult. În Biserica Ortodoxă există o traducere din ebraică – cea realizată de Gala Galaction și Vasile Radu (publicată în 1938); în cult se folosește doar traducerea românească după Septuaginta. Credincioșilor le este recomandată Biblia sinodală (reeditată succesiv până în 2019), care e o traducere mixtă: după Septuaginta, dar și după textul ebraic. Totuși și traducerile din ebraică sunt socotite de folos, mai ales pentru studiu.

Ce urmează?

F.B. – Lucrăm deja la următorul volum, care va cuprinde primele două cărți istorice, Iosua și Judecători; pentru aceasta, din cauza pandemiei nu ne mai putem întâlni periodic la Colegiul Noua Europă, unde eram primiți cu mare drag, dar ne întâlnim online, săptămânal.

(#TNinterviuHumanitas)

https://humanitas.ro/…/biblia-dupa-textul-ebraic…

https://humanitas.ro/…/biblia-dup%C4%83-textul-ebraic…

https://humanitas.ro/…/biblia-dup%C4%83-textul-ebraic…

 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *