Dupã minute de-ncordatã aşteptare, uşa-ncãperii se dãdu în lãturi şi doamna Ene, profesoara de românã, însoţitã de trei bãrbaţi în haine negre, pãşi solemnã înãuntru şi se opri cu ei în mijloc. Ne-am ridicat cu toţii. Am rãmas în picioare pânã când ni i-a prezentat pe fiecare. Aveau nume pompoase şi complicat de lungi, aşa cã noi am ţinut minte numai cã cel înalt şi chel era inspector, cel mijlociu, grãsun şi cu mustaţã, era instructor şef, iar cel mic de staturã, cu ochelarii fumurii – doar secretar. Dupã ce invitaţii au luat loc la catedrã, ne-am aşezat şi noi în bãnci. Spectacolul a început fãrã preludiu:
– Dacã Palade Iunia e aici, sã iasã imediat la tablã, a deschis piesa insul cel înalt, în timp ce secretarul care-şi scosese din servietã un registru se pregãtea sã ia notiţe.
M-am îndreptat vioaie cãtre ei şi le-am fãcut o reverenţã. Copiii prinserã sã chihoteascã. Inspectorul ridicã din sprâncene.
– Te-au dat pãrinţii la balet? m-a întrebat dupã o clipã.
– Nu, însã mie-mi place graţia.
– Şi de aceea-ţi vopseşti pãrul? zâmbi instructorul cu viclenie.
– Am pãrul mai roşcat, fiindcã bunica mi-l clãteşte cu ceai de muşeţel.
– Mie mama îmi pune în muşeţel o lingurã de-oţet! se lãudã Marta cea blondã.
– Şi sora mea îşi toarnã ceai în plete, strigã Andrei, din fundul clasei.
Vãdit incomodat, inspectorul bãtu în masã cu stiloul.
– Puţinã linişte vã cer, se rãsti el şi, rãsucindu-se spre mine, mã sfredeli iar cu privirea:
– Cu ce se-ocupã tatãl tãu?
– Lucreazã la anticariat, în centru.
– Ai vreo idee unde e acum?
– Nu ştiu.
– E la-nchisoare, declarã grãsunul, pe-un ton acuzator.
– De ce? am pãrut uluitã.
– Fiindcã a declanşat incendiul care-a distrus anticariatul, perorã el, examinând reacţia clasei.
– Vã înşelaţi, am replicat cu gravitate, tata a fost acasã-n noapte-aceea. El este somnambul şi, dupã ce adoarme, iese mereu pe-acoperiş, iar noi, adicã mama, bunica şi cu mine facem cu rândul sã-l pãzim, ca sã nu cadã, şi îl aducem înapoi în pat. Eu, însã, n-am putut sã dorm. Mi-e drag sã bântui pe-ntuneric şi-am mers pe strãzi, la întâmplare, pân-am ajuns la Universitate şi-acolo am dat foc la magazin.
– Cu ce dovadã vii, ca sã te credem? vociferã inspectorul surprins, pe când insul cel scund scria fãrã-ntrerupere-n registru.
Am scos din buzunarul uniformei o cutie de chibrituri şi i-am întins-o, dar el nu s-a uitat la ea.
– Vrei sã faci schimb cu tatãl tãu? mã tatonã nedumerit.
– El n-are nici o vinã, eu m-am jucat cu focul. Şi-apoi la închisoare, nu trebuie sã mai învãţ sau sã dau teze.
– Şi noi avem chibrituri! se asociarã-n cor Ştefan şi Radu. Şi noi am vrea sã mergem la-nchisoare!
– Chiar dacã n-am la mine azi, pot sã aduc chibrituri mâine, strigã Rodica agitatã, gãsesc eu ce s-aprind, sã vin cu voi!
Roşu la faţã, tipul cel înalt bãtu a doua oarã în masã cu stiloul, însã elevii se foiau în continuare.
– Vorbeşte-ne de omul nou, ca ideal al vremurilor noastre, schimbã instructorul subiectul.
– E tânãr şi îi place doar prezentul, nu vrea sã aibã de a face cu bãtrânii. E ca o casã proaspãt vãruitã, în care n-a stat nimeni înainte.
– N-are bunici? se mirã Sanda.
– Poate-i orfan, sugerã Gelu.
– Cum scapã omul nou de tot ce-i vechi? reluã instructorul nemulţumit.
– Dã foc unui anticariat, de pildã, am clipit eu.
Un ropot de aplauze zgudui clasa.
– Te crezi deşteaptã? interveni inspectorul c-un glas de gheaţã.
– Nu cine ştie ce, m-am sfiit eu.
– Ce ne poţi spune despre cartea pe care o citeşti de la un timp, în loc sã te ocupi de lecţii?
Am tras adânc aer în piept:
– Am luat-o de pe stradã. Cred c-o pierduse cineva. Habar n-am cine-i autorul, fiindcã-i lipseau mai multe pagini. Am frunzãrit-o doar, dar n-avea poze, era şi prost bãtutã la maşinã. N-am priceput din ea nimic, aşa c-am aruncat-o la gunoi. Nici nu era adevãratã.
– Cum adicã? vru mustãciosul sã se lãmureascã.
– Nu semãna c-o carte tipãritã.
S-a auzit îndatã clopoţelul. Cei trei, destul de prost-dispuşi, s-au ridicat de la catedrã.
– Aş mai avea ceva de-adãugat, am îndrãznit, cu o emoţie calculatã.
Se-ntoarserã spre mine derutaţi.
– Vã mulţumim cu entuziasm pentru onoarea pe care ne-aţi fãcut-o venind sã ne cunoaşteţi, m-am aplecat într-o şi mai adâncã reverenţã.
Atunci elevii s-au sculat din bãnci şi i-au ovaţionat pe invitaţi. Marii actori s-au fâstâcit şi, de atâta grabã, s-au poticnit în preşul de la uşã.
(fragment din vol. Dansul memoriei, Ed. Braroque Books & Arts, 2020)
Monica Pillat
MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.
