Despre vidul ideatic și faptic al expresiei „marile învățăminte ale istoriei” am mai scris dar revin subliniind că viabilă rămâne tot concepția lui Tacitus după care în esență totul este o învârtire vicioasă; de adăugat totuși spirala ceva mai optimistă a lui Hegel fie și pentru faptul că e una ascendentă. Atunci când viitorul brexit devenea tot mai evident, am încercat o explicare a viitorului eveniment prin raportare la ce a fost înainte de cucerirea romană și după ea. Acum, că despărțirea de Imperiu, Europa de azi, a fost certificată, să vedem ce s-a schimbat?
„Desigur, Britannia n-a fost niciodată mai zbuciumată și într-o situație mai critică” remarcă Tacitus cu referire la dorința britannilor de a ieși din Imperiu.
„Făcând pentru prima dată ocolul țărmului mării celei mai îndepărtate, flota romană a dovedit că Britannia este o insulă”. Deci geografic lucrurile sunt neschimbate cu mențiunea că e de reținut următorul aspect care în timp va depăși simpla descriere fizică: „cei mai talentați scriitori… au asemuit forma Britanniei cu o farfurie lunguiață sau cu o secure cu două tăișuri. … întinderea imensă și neregulată de pământ, ce se prelungește până la cel mai îndepărtat țărm al insulei, se subțiază în forma unui cui”.
„Britannii se supun fără cârtire la recrutări, la impozite și alte sarcini impuse de stăpânirea noastră, cu condiția să le lipsească abuzurile, pe care ei le suportă cu amărăciune, destul de supuși ca să le asculte, dar nu ca să ne fie sclavi”. Mutatis mutandis iarăși nici o schimbare.
În privința discursurilor pro brexit, nimic nou, după cum ne relevă același Tacitus citându-i pe liderii britanni de acum două milenii: „Britanii discutau între ei despre suferințele sclaviei, își împărtășeau nedreptățile suportate și, tălmăcindu-le, își întețeau ura: „răbdarea nu folosește la nimic decât ca să ni se impună sarcini și mai grele, ca și cum noi le-am suporta prea ușor. … Patrie, soții și părinți: iată motivele noastre de luptă. Acum chibzuim singuri ceea ce a fost mai greu. În sfârșit, când e vorba de asemenea hotărâri, e mai periculos să fii surprins decât să îndrăznești”. Cu excepția termenilor belicoși, în rest nu s-a schimbat nimic.
Sentimentul neapartenenței la Imperiul continental e de asemenea bimilenar: „așa și-a scuturat jugul Germania deși ea este apărată de un fluviu, nu de ocean ca noi”.
Că romanizarea a fost una de suprafață în Britannia, s-a vădit deja de atunci: „de aceea acești oameni, care până de curând disprețuiau limba romanilor, începeau să fie pasionați acum pentru elocvența acestora. Acum ajunsese la cinste și portul nostru, iar toga era la modă. … începură să aibă galerii, băi și să prindă gust pentru ospețe alese. Și astfel, acești oameni, în lipsa lor de experiență, considerau aceasta drept civilizație, deși nu era decât o parte din robie”.
Ceea ce rămâne însă incontestabil e faptul că discursul liderilor britanni de acum două mii de ani nu face decât să fie o previziune a ceea ce vor face britanicii ulterior după model roman, fără a transmite însă o civilizație statornică în timp: „romanii sunt mai amenințători, ei, de a căror trufie în zadar ai căuta să scapi prin ascultare și resemnare. Jefuitori ai lumii, după ce le lipsește pământul pentru pustiire, acum scormonesc și marea. Dacă dușmanul e bogat, ei îi râvnesc averea, dacă e sărac, ei sunt dornici de a-l stăpâni, așa încât nu i-a săturat până acum nici răsăritul, nici apusul…. Furtul, măcelul și jaful ei le numesc cu termenul mincinos de stăpânire, iar pacea lor e tăcerea pustiului”. După cum sugeram, s-au schimbat doar actanții principali cu rezultate totuși diferite.
Ar mai fi de remarcat și faptul că armata romană a devenit un model pentru cea britanică de iz colonialist, pornind tocmai de la reproșul celor din vechime: „natura a vrut ca fiecăruia să-i fie mai dragi copiii și rudele, dar aceștia ne sunt smulși prin înrolare, ca să servească aiurea”. Atâta doar că legionarii romani nu erau „smulși” din familie ci înrolați voluntar ca profesioniști.
În legătură cu aceleași discursuri pro brexit, de citat un lider britann: „Britannia își cumpără zilnic robia și zilnic și-o hrănește… suntem vizați pentru pieire”. La fel nu s-a schimbat nimic, probându-se faptul că de peste două milenii popoarele pot fi vrăjite până la prostire cu aceleași texte.
Istoria nu numai că nu e o carte de învățături dar mai curând e una plină de bizarerii: Britannia nu s-a romanizat în ciuda apartenenței de patru secole la Imperiu, pe când Dacia Felix în doar un secol și jumătate de benefică stăpânire romană a generat cea mai latină limbă din istorie și implicit poporul care (încă) o rostește. Actul brexit ne apare deci ca unul firesc dar nu trebuie interpretat ca un eșec al extinderii romane; Roma dorea doar să se asigure că și-a întins gloria „la capătul pământului și al naturii”. Oricum, de jefuit nu avea ce din ținuturile mlaștinilor încețoșate, cum le numește Agricola.
După evenimentele care au bulversat Europa în 1989, în primii ani care anunțau posibila unificare a continentului, cele dintâi posturi tv prin satelit care și-au codat emisia au fost cele britanice din rețeaua SKY; spunea cineva atunci că e primul pas spre „ieșirea din Europa”.
În ciuda celor arătate și care motivează brexitul, se menține o bizarerie incontestabilă și dinamică: aproximativ jumătate din vocabularul englez e de origine latină și nu datorită celor patru secole intra imperiale. Până la urmă brexitul e o probă a conștiinței insulare, fie și dacă ne raportăm la sensul primar al lui insula, adică acela de loc izolat de tot ceea ce îl înconjoară.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
