Deși anumite teorii ale conspirației vădesc fie prostie, fie paranoia împerecheată cu incultura, nu pot să cred că bombardamentul la care suntem supuși anual, anotimp de anotimp, până la „zi de zi de zi”, cum îndeamnă un medicament pentru prevenirea stărilor cardio-vasculare, ar fi tocmai întâmplător; se spunea în revolutul regim că partidul, conducerea adică, urmărea să fim mereu ocupați cu ceva înspăimântător, de unde și ideea (?) că ar exista pe Dâmbovița un minister tip birou de zvonistică. Adevărul e că, indiferent de existența lui, lucrurile funcționau aproape impecabil. Așa cum și mai odinioară în Germania ministerul propagandei și-a dovedit din plin eficiența; până la un moment dat. Amintesc aceasta tocmai ca să nu credem iarăși că numai în România s-a putut așa ceva.
Iarnă de iarnă suntem amenințați cu „România îngheață” și, mai poetic „România sub nămeți”, deși știm (?) de la geografia Patriei că trăim în climă temperat-continentală, deci e firesc să fie frig și să ningă, mai mult sau mai puțin; tonul catastrofic al anunțului te face totuși, pe moment, să te întrebi „oare cum mă voi criogena???”, „oare peste câți ani mă vor decongela?? Va reuși oare operațiunea???”; o oarecare licărire de speranță există fie și doar ascultând „Taxi” care afirmă și încă muzical „Criogenia salvează România”. În fapt anunțul mediatic amintește perfect de perioada comunistă (și nu ceaușistă pentru că Nicolae n-a creat regimul de unul singur, ci împreună cu clica profitorilor) când în unele zone ale Țării ningea și îngheța sever, dar circulația autoturismelor era interzisă pe întreg teritoriul național.
Vară de vară aflăm că „România se topește”, imaginându-ne o imensă înghețată națională în trei nuanțe, să zicem roșu, galben și albastru, tot mai topită și decolorată precum tricolorul; ca să fim și mai disperați aflăm că de fapt și dacă sunt 36 de grade, noi le simțim ca … 46, chiar dacă unii sunt hipotermici și vara. Mai grav e că vin ploile și furtunile ca urmare a schimbărilor climatice (vinovați sunt desigur cei Trei Răi și țările lor), drept care asistăm la „scene apocaliptice”. Ca bun creștin cunoscător al adevărurilor biblice te întrebi totuși „Doamne, dar unde sunt limbile de foc și fierbințeala și smoala din ceruri, dacă tot e apocaliptic???” Fie în vremurile veterotestamentare și evanghelice nu se știa încă de încălzirea globală și viitoarea aiurire a vremii fie, mult mai credibil, mediaticii noștri nu știu ce vorbesc; ca de obicei. Deci, ar fi vorba mai curând de scene diluviene trezind sentimentul potopului; nu al celui final pentru că sunt punctiforme. Deci mai curând e o stare bacoviană severă, adică „Plouă, plouă, plouă, / Vreme de beție…”, dacă „șuvoaiele nu au măturat în calea lor” (nu văd cum o puteau face în calea altuia) agoniseala de țuică și vin, ceea ce pentru familiile unora ar fi o binefacere.
Cât mai des să vină scumpirile pentru care „românii scot din buzunar” (mă întrebam și cu altă ocazie de unde alt undeva, în afară de bancomat?), ceea ce înseamnă că nu fură atât pe cât se zvonește. Evident totul trebuie să stea sub semnul fricii de moarte prin inaniție (crumpii devin o problemă națională precum mămăliga odinioară), deși lucrurile nu se arată tocmai așa. Îmi spunea cineva de peste ocean, născut acolo din anceștri locali: „nici la noi nu e totul pentru toată lumea” (și fusese angajat guvernamental).
Zilnic avem medici odioși care greșesc, profesori proști, iar despre aceștia din urmă își dau cu părerea și nesimțirea specifică „specialiști în educație” care de cele mai multe ori nu au predat o oră într-o școală, reprezentanți ai unui așa-zis institut de tăiat frunze la câinii comunitari, nici măcar la elevi. Evident vine anul și bacalaureatul, un eveniment care trezește cele mei adânci nostalgii comuniste referitoare la promovabilitate. Nu se promova însă integral nici atunci, iar subiectele erau date de cei care cunoșteau programa, nu de „specialiști”. O ocazie de a denigra iarăși învățământul Țării, la grămadă pe cât posibil, e procentul absolut rezonabil în fapt, între 60 și 70% al promovabilității, reflectând obiectiv o realitate de când lumea și pământul: unii învață, alții nu. Comparând cu alte țări, constatăm însă că stăm onorabil și mai bine. Dovada cea mai clară vine toamna când suntem invadați de samsari educaționali dornici să ducă dintre „proștii” noștri câți mai mulți dincolo. Am cunoscut suficiente cazuri de întorși la matcă. Important e ca părinții să stea într-o permanentă încordare și nemulțumire. În rest, e clar – am mai afirmat-o – că probabil ai lor sunt mai proști decât ai noștri.
Evident, bacalaureatul e mană pentru isteții mediatici care se grăbesc să ne prezinte „perle”. Atâta doar că exemplele sunt momentane, în timp ce „perlele” mediatice sunt cotidiene; e și motivul pentru care revin cu propunerea ca lucrătorii media să-și facă publice foile matricole de la grădi la doctorat (unde e cazul, chiar dacă a fost plagiat). Cea mai recentă perlă „pescuită” (ce frumoasă operă e Pescuitorii de perle…) în apele teritoriale române ne informează în scris pe burtieră, că „un medic stomatolog, căsătorit și cu un copil s-a spânzurat”. Cercetând locul virgulei, prima reacție e să consideri că omul a conștientizat oroarea faptului de a fi căsătorit și cu un copil, pe lângă o femei probabil, sau un bărbat, ca atare „și-a luat zilele”. Dar cum în fapt nu putea fi căsătorit nicidecum și cu un copil, e clar că redactorul (poate fi o ea) – când e vorba de prostie sexul nu mai contează – a luat bacul fie în toamnă, fie niciodată.
De amintit în cadrul aceluiași pescuit și al scenelor apocaliptice, că, printr-o strădanie demnă de cauze mai inteligente, pentru a nu știu câta oară, „canalizarea nu a făcut față și apa a refulat”; dacă e să dai crezare inepției mediatice, ar trebui să te întrebi în aceste condiții „cum să mă feresc să nu mă tragă în jos vreo gură de canal???”; nu e însă nici o problemă în acest sens deoarece în fapt canalizarea defulează aruncând întâi capacul în sus.
Crime înspăimântătoare, abominabile (cele frumoase ne ocolesc) au loc zilnic, prezentate cu amănunte tocmai pentru a ne afecta și, cum am mai scris, defecta emoțional. Moare câte un polițist nevinovat fie și pentru faptul că dacă împușca el delincventul, evident în legitimă apărare el, victima, tot el era de vină; acum de vină sunt colegii lui pentru că au rămas în viață. Un deșeu uman drogat omoară recent doi oameni și mai bate crunt patru după care, în loc să fie eliminat, e prins. Face o declarație care poate da speranță: „vreau să plătesc pentru ceea ce am făcut”. Singura faptă bună pe care o mai poate face este să ia exemplul ucigașului de polițist, adică să se spânzure, fie și numai o dată, că de două ori pentru două vieți luate nu are cum. În absența pedepsei capitale, e singura soluție onorabilă și eficientă.
Dar avem anumiți psihologi și judecători. O femeie predovedită ca total dereglată psihic și incapabilă de a crește copii, își omoară în bătaie copilul în vârstă de nouă ani împlinind strămoșeasca înțelepciune după care „bătaia e rupă din Rai” (sau „eu te-am făcut, eu te omor”). Căci e de bănuit că micuțul nu putea ajunge altundeva după autopsiere, neavând cantitatea necesară de păcate aetatis causa. Nici mămica nu va ajunge în viitor în focurile Gheenei de vreme ce își primise înapoi cei trei copii cu patru ani înainte, prin înțeleapta analiză și decizie a unui psiholog secondat desigur de ticăloșia indiferentă a unui judecător.
Sunt doar câteva infime exemple de stări maladive, verbal și faptic, prin care se împlinește ceea ce Noica numea „condiția sinelui înnebunit”. Desigur, totul e … epic, aproape de legendă precum ofertele. Dar, cum bine se întreba colaboratoarea mea întru grozăveniile Evului Mediu și nu numai, „cum va fi dacă vor deveni lirice?”. Răspund: vom fi superlativ în culmea sinelui înnebunit.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
