Înainte de a aplica pentru o funcție în statul român, mică sau mare, e recomandabil să te uiți în propriul buzunar spre a conștientiza dacă te încadrezi în idealul național, adică bucuria generată de sărăcie (și prigoană, eventual).
Democrația a adus cu sine și protestul național împotriva tuturor nedreptăților, cu mențiunea că poporul nostru s-a ridicat în fapt întotdeauna contra neajunsurilor vieții sociale; mai puțin când aplauda frenetic, isteric aproape, pentru conducătorul iubit. O preocupare majoră în ultima vreme o reprezintă declarațiile de avere ale demnitarilor, în funcție sau virtuali. Poporul incitat de omnisciente nulități investigatoare, de neinvestigat însă – jurnalistice, mediatice – nu e revoltat de proveniența averilor căci scrie Seneca „Oamenilor nu le pasă cum și de unde ai strâns avere, ci doar câtă avere ai”. Indiferent de prostia unui politician, esențial rămâne să nu aibă avere, să fie de-al nostru, din popor. Pe de altă parte, avertizează cunoscătorul Iustinus: „Oamenii cu cât au mai multă avere, cu atât doresc mai mult” .
Prin urmare domină dorința de egalitate întru mizerie, de vreme ce nu putem fi la fel de avuți. Pornind de la titlul unui frumos volum apărut prin anii 80 (apăreau și atunci cărți) Eternă bucurie-i frumusețea, constatăm că, regretabil, bucuria românească n-a fost generată în timp de frumos, prosperitate sau opulență. Dimpotrivă. Povestea cu „capra vecinului” vădește dorința nețărmurită ca paguba să fie a tuturor, nu individuală. Horatius ne lămurește scriind despre cel care crapă de invidie văzând că ugerul caprei vecinului e mai întins decât a celei din ograda lui. Spiritul sărăciei colective ne-a caracterizat încă din zorii tulburatei noastre istorii. Dacii erau un popor cu conducători modești și harnici, probabil nu prea curați. Frumosul vers „Unu-i Decebal cel harnic” poate trezi îndoiala că doar conducătorul era industrios, ceilalți trăind din admirația față de el. Și veșmintele sunt simple, olfactive posibil, comparativ cu rafinamentul pervers roman care ni l-a impus pe „Traian cel drept”. L-am acceptat dar tot cotropitorul a rămas căci, oricum pe noi toți ne-au nedreptățit, furat și cotropit conform întristătorului adagiu „Maică, mulți te-au dușmănit, că ești neam blagoslovit”, nefiind clară însă proveniența blagoslovirii…
Într-o sărăcăcioasă simplitate viețuiesc și următorii, astfel că marele Mircea cel Bătrân apare mai curând ca un pensionar cu jumătate de normă de paznic, adică „un bătrân atât de simplu după vorbă, după port”. De neînțeles mândria națională față de vocabularul redus al unui conducător, atât de evident(ă) însă și la unii dintre cei care ne fericesc azi. Liderul, într-o mândră continuitate azi poate declara „eu îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul”.
Înalta trăire pauperă s-a consumat prin Al. I. Cuza. Din motive masonice, povestea cu sărăcia vorbei și a portului nu prea mergea, așa că apare din negura nevoii populare moș Ion Roată, un bătrânel sfătos, ușor senil și nu prea eficient, precum sindicatul, o curea de transmisie între Domn și poporul care tot mândru și sărac era. Carol I, deși rege, se adaptează, făcându-și coroana victoriei din metalul nenobil al războiului.
Industrializarea nu aduce nimic nou dominanți fiind „copii săraci și sceptici ai plebei proletare”. Totul pornește din înțelepciunea poporului, așa că patologia sărăciei și a prigoanei își face loc și în cultură. Cel mai mare trebuie să fie și sărac și oropsit. Eminescu e compătimit popular deși era când inspector școlar (revizor), când redactor la cel mai important ziar. Brâncuși, inevitabil dintr-o familie săracă, pleacă însă la Paris. Enescu, sărac și el, precum în basme e sprijinit de regină.
Perioada comunistă s-a dovedit optimă pentru mitologia și patologia sărăciei egal împărțite, aducându-le românilor supreme satisfacții la auzul cuvintelor „Vom veghea ca nimeni să nu se îmbogățească”, urmate de urale.
După 90 ies la lumină marii „săraci și persecutați”, remarcându-se o anume categorie de intelectuali grobieni, plimbăreți și aranjați de odinioară deja. După cum arătam la început, vânătoarea mediatic investigatoare se îndreaptă eminamente spre cei care aplică pentru o funcție. Dar, realist cugetând, un individ care nu e în stare să adune nici de o bicicletă ce garanție prezintă spre a-i fi încredințată o Țară???
Modelul transatlantic urmându-l pe cel roman, rămâne totuși relevant. În Roma antică, cei care erau simpli după vorbă, după port dar aveau tupeul să mai vrea să și conducă erau huiduiți de cives Romani, adică alegătorii.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
