Nu e un nou tiraj, ci ediția a doua a uneia dintre cărțile care nu au cum să ne umple de admirație decât pentru munca extraordinară depusă de autorul ei – Matthew White. „Marea carte a inumanității. O istorie a ororilor în 100 de episoade” – „O carte ciudată, sclipitoare, despre care se poate discuta la nesfârşit şi care ar trebui să se afle la îndemâna tuturor celor care studiază istoria“ (Kirkus Review) – e, în românește, ca și prima sa ediție, la Humanitas, în traducerea Danei Ligia Ilin, în aceeași colecție de „Istorie”.
Metoda pe care o pune la lucru în carte istoricul american e verificată și înainte de aceasta, pentru că, pasionat de istorie, Matthew White a creat în 1998 site-ul „Historical Atlas of the Twentieth Century“, pe care a postat o serie de date comparative despre istoria secolului XX, multe dintre ele prezentate prin intermediul unor hărţi interactive. Statisticile sale despre războaie şi atrocităţi au avut succes în rândul publicului larg şi au fost preluate şi citate de istorici. În 2011 a publicat prima ediție a cărții. Recent, ediția a doua, cum sugeram mai sus.
Care e însă metoda de ordonare a unei cantități imense de material istoric? Iată, în cuvintele istoricului: „Ca să nu nedreptățesc nicio tabără, am ales cu grijă o sută de evenimente care se detașează în privința victimelor făcute de oameni printre semenii lor, indiferent de cine a fost implicat sau de motivul pentru care a făcut-o.
Pentru a pune în evidență baza statistică a acestei liste, am rezervat evenimentelor respective un spațiu proporțional cu gravitatea lor. Câteva milioane de victime ocupă mai multe pagini, în vreme ce câteva sute de mii ocupă câteva paragrafe. Cel mai nimicitor eveniment are parte de cel mai lung capitol”.
O carte foarte greu de dus, dar, pe de altă parte, în lumina adevărului, de neocolit.
