TRANSATLANTIC. Dorothea Grossman – Fără titlu

 

Dorothea Grossman

 

[Fără titlu]

 

Nu dețin vreun secret de-a mă mișca

prin întuneric într-un mod sofisticat

~ Doug Benezra

 

 

Îmi trece prin minte că

atunci când voi muri,

s-ar putea să-mi găsească colierul

pe care l-am scăpat după pat

și se vor mira

de cât timp era acolo,

și dacă mi-a lipsit.

Dar  le va păsa, oare,

despre culoarea mea preferată,

planurile mele pe termen lung,

sau obiceiul meu de a-mi căuta

semnele de rugină?

 

Dorothea (“Dottie”) Grossman (1937-2012), poetă americană, autoare a patru volume de poezie, dintre care primele două volume au fost publicate în regim propriu.   Al treilea volum, “Museum of Rain” (2001), i-a fost publicat de Take Out Press, iar ultima colecție “The Fun of Speaking English: Selected Poems”, a apărut la editura Coffetown Press în 2012.  Născută în Philadelphia, Grossman a locuit pentru mai bine de treizeci de ani în Los Angeles, California.  În 2010 a câștigat premiul J. Howard & Barbara M.J. pentru poezie, acordat de prestigioasa revistă Poetry Magazine.  

 

Dorothea Grossman              

[Untitled]

 

I don’t own an exquisite way to move

around in the night

~ Doug Benezra

 

It occurs to me that,

when I die,

they may find the necklace

I dropped behind the bed

and wonder

how long it was there,

and whether I’d missed it.

But will they care

about my favorite color,

my long-range plans,

or my habit of searching myself

for signs of rust?

 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *