Louise Erdrich
Viața te va birui
Viața te va birui. Nimeni nu
te poate proteja,
chiar și atunci când alegi să trăiești singur
pentru că singurătatea
cu golurile ei te va
descompune. Trebuie să
iubești. Trebuie să simți. Pentru
asta ești aici pe pământ.
Ești aici pentru a-ți risca inima.
Ești aici pentru a fi mistuit.
Iar dacă se întâmplă să fii
înfrânt, sau trădat, sau
părăsit, sau rănit, sau când moartea
adulmecă foarte aproape
așăza-te lângă un măr și ascultă
cum cad merele, grămezi, în jurul tău
irosindu-și dulceața.
Admite că ai gustat cât de multe ai putut.
PARIS, FRANCE – Louise Erdrich, September 23, 2012 in Paris, France. (Photo by Ulf Andersen/Getty Images)
Louise Erdrich (n.1954) scriitoare americană, autoare a 28 de volume de proză, poezie și povestiri pentru copii. Erdrich are descendență germană din partea tatălui sau, iar pe linie maternă, bunicul ei a fost șeful grupului de nativi americani Chppewa din Dakota de Nord. Împreună cu ceilalți șase frați (ea fiind cea mai mare) au crescut în rezervație, urmând mai târziu un colegiu pe coasta de est. Din 1976 până în 1979 a studiat Antropologie la Universitatea Johns Hopkings. După slujbe de chelneriță, profesor de literatură într-o închisoare și secretară la o companie de construcții, Erdrich a devenit redactor al revistei Circle. În 1984, Erdrich a câștigat National Book Critics Circle Award pentru proză cu romanul Love Medicine. În același an a publicat primul volum de poezie, Jacklight. Deși este o talentată poetă, Erdrich este cunoscută mai ales pentru romanele și povestirile ei. Romanul Plague of Doves (2008) a fost nominalizat pe lista scurtă a premiului Pulitzer Prize, și a fost finalist al premiului National Book Award.
Louise Edrich
Life will break you
Life will break you. Nobody
can protect you from that, and
living alone won’t either, for
solitude will also break you
with its yearning. You have to
love. You have to feel. It is the
reason you are here on earth.
You are here to risk your heart.
You are here to be swallowed
And when it happens that
you are broken, or betrayed, or
left, or hurt, or death brushes
near, let yourself sit by an
apple tree and listen to the
apples falling all around you in
heaps, wasting their
sweetness. Tell yourself you
tasted as many as you could.
