Porumbeii
N-am nimica împotriva porumbeilor, sunt prietenoși, fideli și simpatici. Dar, pentru higiena imensului balcon al apartamentului meu, trebuie să lipesc pe toată lungimea balustradei obiecte colorate mișcătoare, care să le gonească.Cele mai eficiente sunt niște mori de vânt, mai mari decât cele de jucărie, care, lipite cu scotch, fac perfect treaba. În lipsă de mori, pot fi folosite și stegulețe, neapărat din pânză, nu de hârtie, care, când e vânt, flutură. Vecinii au impresia că eu pun stegulețe canadiene ca să-mi afișez devotamentul pentru țara adoptivă și am văzut la alte balcoane stegulețe din diferite țări, eu însă n-am găsit la magazinele din cartier decât canadiene.
Toate aceste obiecte trebuie schimbate primăvara, pentru că iarna le distruge și porumbeii dau năvală fără să le pese de ruinele rămase pe balustradă. Din cauza unei fracturi de gleznă, însă, procesul de prevenire a murdăriei pe blacon s-a întârziat și abia la mijlocul lui iulie am putut reconstrui redutele dărâmate.
M-am dus așadar la magazinul cu mărfuri ieftine din cartier , unde se vând mori de vânt în luna mai pentru grădini și stegulețe în jurul zilei Canadei, de 1 iulie. Ambele termene trecuseră, așa că la micul magazin de jos am găsit doar o moară de vânt și două stegulețe, dar aveam nevoie de mai multe! Noroc că vânzătoarea mi-a adus din spate încă niște stegulețe. La casă, am pus bastonul alături, marfa pe tejghea și mă pregăteam să plătesc. În fața mea era un fel de homeless nebărbierit și băut, care, zărind stegulețele, i-a spus casieriței „Ai grijă de tânăra doamnă, iubește Canada!” Și, întorcându-se spre mine, a continuat: „Tânără doamnă, nu-i așa că iubești Canada?” Problema mea erau porumbeii, nu Canada, m-am gândit, dar am tăcut.
El a repetat complimentele. Noua mea cucerire a plecat. Am ieșit și eu, dar amețită de noua cucerire, am uitat bastonul, pe care l-am recuperat imediat. Grozavă e Canada, stegulețele ei sunt multifuncționale: servesc la parăzi, gonesc porumbeii și atrag cuceritori de tinere doamne ca mine, cu baston!
La farmacie
Mai nou, când ai rețetă de medicament, dai telefon la farmacie, comanzi ce-ți trebuie, ei te înregistrează pe computer și îți trimit pe telefonul mobil un mesaj comunicându-ți când poți veni să-l ridici. Când am primit mesajul, m-am prezentat la ghișeul respectiv și, la scurt timp a venit tânără care m-a întrebat cum mă numesc, ca să caute medicamentul în dulapul cu sertare marcate cu literele alfabetului. Medicamentele sunt ambalate în pungulițe și plasate în sertarul corespunzător literei cu care începe numele de familie al clientului. Numele meu fiind Lerner, medicamentele mele sunt în sertarul cu litera L.
Tinerica, după ce m-a întrebat cum mă numesc, a verificat în computer dacă într-adevăr era gata medicamentul meu, deși eu îi comunicasem deja primirea mesajului. După ce a găsit confirmarea pe computer, s-a dus spre dulapul cu sertare să scoată pungulița cu medicamente. Deși sertarul cu litera L era în partea de sus a dulapului, spre uimirea mea, ea s-a aplecat spre un sertar de jos, marcat cu litera U.
Desigur, treaba mi s-a părut ciudată și m-am întrebat care să fi fost cauza? Oare medicamentele comandate prin telefon sunt puse toate la litera U? De ce? Eu credeam că acolo erau medicamentele celor al căror nume de familie începe cu U. N-am găsit nicio explicație, am continuat să aștept. A căutat ea o mulțime în acel sertar, stând pe vine, a luat pe rând toate pungulițele etichetate, le-a verificat și, pentru că nu mă găsea, a repetat căutatul de câteva ori.
La un moment dat am îndrăznit s-o întreb: „Nu cumva medicamentul meu e în sertarul cu litera L?” În acel moment s-a ridicat de pe vine, s-a uitat lung la mine și, fără să spună o vorbă, a trecut la sertarul de sus, marcat cu litera L, unde mi-a găsit imediat pungulița.
N-am înțeles nici raționamentul nici confuzia acestei tinere, care sigur știa carte, pentru că îmi găsise pe computer numele. Să fi confundat litera L cu U? Să fi venit ea dintr-o țară în care literele L și U sunt vecine de alfabet? Cine știe?!
Medicamentele erau perfect aranjate în punguliță, dar misterul afabetic a rămas nedezlegat.
Desene de Adelaida Mateescu
