Spre a nu provoca neînțelesuri cu iz obstetric sau politic, menționez că etimologiile secventelor luni ale calendarului românesc sunt următoarele: septembrie, septem (september, adică luna a şaptea a calendarului religios roman), octombrie octo (october, luna a opta), noiembrie novem (november, luna a noua) şi decembrie decem (december, luna a zecea a aceluiaşi calendar religios); și nu după cum elucubrează savant unii trimițând pe surse la neogreacă și slavă.
Nu doar etimologiile nu prea corespund între noi şi ei dar nici …înţelesurile: indiferent de ce se întâmpla în luna a noua (november), cu sau fără crize locale sau planetare, femeia romană aştepta liniştită, căci după calculele de atunci sarcina dura zece luni.
Finele lunii a opta şi intrarea în noiembrie au prezentat toate simptomele unei sarcini naţionale bizare, contradictorii chiar. Cauzele au fost multiple.
S-a manifestat o anumită nervozitate prezidenţială mai întâi, firească altminteri şi impecabil interpretată ca de obicei, bărbatul princeps dând de înțeles că sportul naţional al denigrării patriei și a aliaților ei nu face bine, ceea ce e perfect adevărat. Desigur, depinde cum vedem lucrurile mai ales dacă vrem (?) ordine și curățenie. Căci, caragialian cugetând „Dacă vrei ca lucrurile să-ţi placă, priveşte-le de departe; dacă vrei să le înţelegi, priveşte-le de aproape”.
Mila creştină s-a manifestat şi ea pe dealul sacru al capitalei (înainte, pe cele șapte coline ale… Ieșilor), în forme specific medievale, prin călcări în şi pe picioare, urmate de leşinuri şi internări prin bolniţele primitoare de urgenţe. S-a demonstrat încă o dată că statul la coadă dinainte de 89 le este în fapt conatural multor cetăţeni de-ai noştri, după cum și spiritul lor este tributar unei sacre gravidități amintind de frumoasa exprimare a unui poet de odinioară care, în urma unei vizite iberice constata că văzuse „Spania grea de Dumnezeu”. De ce n-ar fi și Patria noastră îngreunată de Același? . Ca şi în alte ocazii eiusdem… sanctitatis, transferul salivei creştine sfinţite s-a făcut folcloric (sau, mai nou, antropologic), adică din gură în gură, cu efecte microbiene şi virale în timp, mai mult sau mai puțin pandemice. Am reținut ca antologică imaginea unei bune creştine (sau…pelerine) autohtone care, după sărutarea pătimaşă a raclei, s-a îndepărtat plescăind satisfăcută ca după îmbucarea unei sarmale săftoase (şi gratuite).
Până şi comentariile fotbalistice au o anumită nervozitate, mai ales că pe primele locuri nu se mai întrec între ele doar trupele dâmboviţene. Comentariile mediatice au un ton de amărăciune …
Atmosfera de nesiguranţă nervoasă, specifică trecerii din luna a opta către următoarea, este accentuată şi de anunţuri precum „Cumpărăm păr”; deşi se specifică lungimea cerută, incertitudinea creşte cu atât mai mult cu cât nu se menţionează ce fel de păr se solicită (uman sau animal) şi, mai ales, din ce parte a corpului, ceea ce ar putea genera complexe din partea celor mai puţin piloşi. Apoi apare tot mai des în piețe anunțul „Avem mațe”, sugerând deja luna a zecea, decembrie adică; sugestia poate fi intestinală dar și pestiferă privind originea porcului.
Luna a noua o vestește însă pe a zecea astfel încât Moș Crăciun apare tot mai frecvent cu îndemnuri pentru cumpărături dar mediaticii nu uită să ne infecteze de pe acum viitoarele sărbători, avertizând obsesiv că „românii vor scoate bani din buzunar…”, uitând probabil, cum am mai scris, că mulți utilizează cardul.
În lipsă de ceva mai bun, aflăm că împlinirea de luna a noua stă sub semnul triadei mai puţin divine, ce-i drept „Adevăr, Bunăstare, Credinţă” fără a ni se sugera măcar care ar fi legătura între cele trei; de bună seamă că nici una. Continuă cu fervoare propaganda probiciclistă și protrotinetistă augmentând atenția pedalatorilor cu bun simț, nesimțirea unora și accidentarea altora. Se poate spera că luna a zecea va aduce precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Continuă schimbările de paradigmă cu aceleași sterile excitări verbale curatoriale și simiești până la urmă, cu spectacole incluzive, cu trăncăneli la mese rotunde despre strategii de revitalizare a cursurilor de apă care însă nu au decedat, despre filosofii aflate în spatele evenimentelor căci în față nu se vede nimic, performance-uri diverse, ecosisteme care se dezvăluie într-o instalație hibridă care alătură momente performative unei selecții de texte… și multe alte formule către demențial adeverind superlativ absolut studiul maiorescian Beția de cuvinte; și, în egală măsură observația lui Ion Luca „Noi, Românii, suntem o lume în care dacă nu se face, ori nu se gândește prea mult, ne putem mândri că cel puțin se discută foarte mult… Nu e vorba, adesea discutăm cam pe delături”. De confirmat și completat cu aserțiunea că vorbitul „pe delături” include și accentuarea cuvintelor; iată un recent exemplu mediatic: o veche biserică de lemn a ars, iar locuitorii satului sunt îndurerați „deoarece acolo se rugau de(-)generații”; totuși, pauzele sunt necesare… chiar dacă generațiile și degenerații duc etimologic la aceeași rădăcină.
La puţin timp însă după naştere, în plină lehuzie naţională, să nu ne hazardăm întru frumoasele sărbători: nou-născuţii aduși de Moși chirăie de bucurie, dar, ca după fiecare asemenea eveniment, trebuie lăsat să treacă măcar câteva luni, mai ales că, după cum noaptea toate mâţele sunt negre, tot aşa şi bebeluşii de prima zi au ochii (aparent) albaştri. De ce nășteau femeile romane în luna a zecea ? nu pentru că uitau să o facă în a noua ci pentru că mensis decimus stătea sub semnul perfecțiunii lui zece. Dar asta e deja o altă poveste romană, non paradigmatică.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
