Indicatori ca să nu mai fim pe ultimul loc în cercetarea europeană

Cauza principală a poziționării României pe ultimul loc în European Innovation Scoreboard este finanțarea scăzută, iar a doua cauză ca importanță este rezistența instituțională la schimbare, atât la nivel de sistem, cât și la nivel de organizație. Orientării evaluării organizațiilor noastre după standarde internaționale i se opune argumentul că finanțarea internă e prea slabă ca să fie atinse acele standarde, ceea ce consolidează rezistența la schimbare. Altfel spus, puținii bani existenți sunt cheltuiți ineficient cu argumetnul că sunt puțini.

În acest text sugerez câțiva indicatori de evaluare care pot stimula orientarea institutelor către performanță. Nici unul dintre ei nu vizează compararea institutelor cu standarde de performanță externe României, dar prin modul de formulare pot ca întreg să orienteze activitatea de zi cu zi a institutelor către niște obiective operaționale diferite de ce fac efectiv de obicei. Lista indicatorilor este mai jos.

Integrare internațională:

  • Participă instituțional în supra-organizațiile relevante domeniului ? Ce roluri și contribuții are ?
  • Câți cercetători sunt membri activi în societățile relevante domeniului ? Ce roluri și contribuții au avut în ultimii zece ani ?
  • Entitatea a organizate conferințe și alte evenimente ale societăților internaționale relevante ?
  • Infrastructura majoră a institutului este integrată în rețelele de infrastructură internaționale ? Ce organizații internaționale au avut acces la infrastructura majoră ?

Transfer de cunoaștere către beneficiari:

  • Număr de SME noi formate prin preluarea tehnologiilor și serviciilor dezvoltate în stadiile 1-4 în institut.
  • Creșterea cifrei de afaceri a beneficiarilor care au preluate tehnologiile și serviciile
  • Număr de brevete naționale și internaționale pentru stadiile 3 și 4 ale tehnologiilor și serviciilor.
  • Număr de publicații WoS care au validat prin comunicare internațională stadiile 1 și 2 ale tehnologiilor și serviciilor

Producție științifică:

  • Dinamica publicațiilor institutului în Web of Science, număr de citări și H instituțional
  • Prezența proiectelor de finanțare instituțională (tip nucleu) și prin competiție în WoS
  • Număr de review-uri sistematice, semisistematice și integrative în WoS, impactul lor
  • Număr de articole sursă primară în WoS, impactul acestora
  • Număr de seturi de date și metode publicate în reviste de specialitate, număr de seturi de date în site-uri specializate

Indicatori de proces – structură organizațională

  • Unitățile funcționale reflectă direcțiile de interes de pe plan internațional abordate de cele mai importante societăți internaționale și conferințe ?
  • Există unități funcționale de excelență, competitive pe plan internațional în termeni de producție științifică ?
  • Există unități funcționale neproductive permanent susținute de alte unități funcționale din organizație ?

Indicatori de proces – resursă umană

  • Calitatea procedurilor de concurs, deschidere față de candidați din afară, obiectivitatea criteriilor, ponderea echilibrată a indicatorilor de proces și de rezultat între criterii, solicitarea de scrisori de recomandare din afara institutului pentru pozițiile mari.
  • Număr de cercetători din diaspora reintegrați prin proiecte naționale și internaționale. Număr de cercetători reintegrați care au ajuns în poziții de management intermediar și strategic.
  • Profile Web of science, Orcid, Research Gate și Google Scholar ale cercetătorilor din Institut. Metricile cercetătorilor în raport cu ceilalți cercetători din WoS și RG.
  • Corelația dintre pozițiile cercetătorilor și metricile producției de cercetare.
  • Corelația dintre pozițiile de management ale cercetătorilor și pregătirea formală pentru managementul cercetării.
  • Există o bază largă de selecție a managementului intermediar și de vârf prin educație continuă pentru management intermediar și strategic ?

Indicatori de proces infrastructură:

  • Măsura în care echipamentele sunt menționate în metodele articolelor publicate în WoS. Care este producția de articole asociată utilizării echipamentelor majore. Care este rata de producție de articole în timpul de amortizare al echipamentului.
  • Măsura în care echipamentele sunt menționate în brevetele produse în institut. Care este producția de brevete asociată utilizării echipamentelor majore. Care este rata de producție de brevete în timpul de amortizare al echipamentului.
  • Raportul dintre timpul de utilizare a echipamentelor majore pentru producție de articole și brevete și timpul de utilizare pentru servicii către terți.
  • Timpul de utilizare efectivă a echipamentelor în raport cu timpul maxim de utilizare potențială.

Indicatori de proces proiecte de cercetare:

  • Poziții publice ale organizației pentru creșterea finanțării competitive a cercetării. Indicatori mass-media ai pozițiilor publice.
  • Educația formală a cercetătorilor pentru ciclul de management al proiectelor de cercetare.
  • Număr de proiecte internaționale în parteneriat coordonate de institut, aplicate și câștigate.
  • Integrare în rețele internaționale de proiecte.

Indicatori ai bugetului

  • Ponderea finanțării prin competiție de proiecte naționale și internaționale în bugetul institutului.
  • Raportul dintre bugetul anual și metricile de producție anuală și impact WoS la scara institutului.
  • Raportul dintre bugetul unei unități funcționale și producția anuală și impactul WoS la scara unei unități funcționale.

O evaluare de aceste fel, separat față de evaluarea formalizată deja existentă, permite recomandări pentru utilizarea eficientă a infrastructurii, recrutarea și managementul meritocratic al resursei umane de cercetare și de management, racordarea organică la standarde internaționale prin cooperare cu cei din comunitățile externe de cercetare. Rolul ei poate fi de “nudging”, înghiontire către practici mai eficiente de utilizare a bugetelor de cercetare existente, care al legitima mai bine și cererile de creștere a acestor bugete. Pentru că la rândul lor și cei care fac aceste bugete spun: n-are rost să dăm bani mai mulți într-un sistem unde organizațiile oricum nu îi cheltuie eficient.

Varianta să plângem toți de mila noastră nu poate fi numită o politică publică.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *