Pe terasele Europei



Textura  poemului meu e intermitentă.


Versurile-mi adie prin Europa, cu zumzetul altei limpezimi. 


Aștept limbajul  afectiv și ritmul unei concentrări metafizice.


Pe terasele  Europei  cântă  absența, dicteul și lumina blindată.





Nu am iahturi,  decât  senzații și moduri diferite  de a trăi.


Citesc Carl Sandburg despre  optimismul  democratic , despre  haosul grăbit  să fie onest.





Nucii, iedera și vâscul  s- au uscat .


Vântul  e înghițit  de obloanele  sparte.


Frunzele  sunt  lipite  de cabluri. 




Șindrilele, acoperișurile,  șarmanta adăpostesc vrăbiile .










Undeva , o săgeată  stinge lumina.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *