Dacă senzațiile nu ar fi atât de neplăcute cel mai adesea, etimologic canicula ar avea o notă de drăgălășenie, fiind diminutivul feminin al lui canis, deci cățelușă (cățea). Totul trimite la zona celestă, în măsura în care Canicula este sinonimă astral cu Sirius steaua din constelația Câinelui care aduce călduri fierbinți; de remarcat că, dacă feminina caniculă e atât de neplăcută, în fapt nu e nici o discriminare sexuală, având în vedere că nici masculinul canis, fidelis au ba, nu stă mai bine: la jocul cu zaruri desemna „lovitura câinelui”, adică zarul cel mai prost. Lesne de dedus că marea fierbințeală caniculară era asociată de romani cu rabia, turbarea adică, transmisibilă desigur bipezilor, oamenilor deci. Lăsând la o parte posibilele consecințe hormonale ale caniculei de unde și expresia „ca o cățea în călduri”, de subliniat că într-un tratat din secolul XIII ni se atrage atenția asupra următorului aspect: „cel care a fost mușcat, dacă nu e prevăzător și aleargă în zilele caniculare, devine hidrofob, temându-se de apă, lucru care se întâmplă deoarece, din cauza turbării devine însetat și trage către apă, dar, de cum o vede, își imaginează că sunt câini în ea, astfel că, deși moare de sete… fuge de apă. Din acel moment nu mai există speranță de salvare… elimină spermă în nerușinarea lui precum cățeii și, cu cât e mai lipsit de mucozitate precum la câini, pe atât își întipărește mai mult imaginea neîntreruptă a câinelui turbat” (mult mai pe larg în Dana Percec, Dan Negrescu, Quinta medievală, Editura UVT, Timișoara, 2021).
Lesne de observat că atacul cățelușei, mai ales la om vizează gândirea, iar când aceasta e oricum precară, efectele sunt inconfundabile. De exemplu: aflăm pe surse (mediatice evident) că în anumite zone ale Țării a fost „un potop apocaliptic”; greu de spus cum „au măturat apele totul în cale cu furie”, mai ales că apocalipsa, spune Scriptura, e cu foc; apoi, furia e specifică omului, turbat sau nu. Invers, ca probă a aceleiași alienări mintal caniculare, aflăm pe aceleași surse că „asupra unor regiuni s-a revărsat canicula ca un potop apocaliptic”; în acest caz ceva nu ar fi fost tocmai rău: adică un potop ar fi anulat fierbințeala, dar nu a fost așa, oricât de senzațional îmbârligat sună.
Canicula afectează însă emoțional și mintal și mai sus; din surse oficiale suntem informați că prin decizie mult așteptată de Țară, „Roșia Montană și… Nisa au intrat simultan în patrimoniul UNESCO”. Fie unii n-au văzut Nisa, fie alții n-au văzut ruinele exploatării miniere romane, a localității adică despre care se afirmă că va deveni obiectiv turistic internațional. O obrăznicie caniculară care amintește de o descoperire arheologică de acum câțiva ani despre care s-a spus că e de zece ori cât Troia homerică și deci va intra în circuitul turistic; nu s-a specificat când, așa că am afirmat încă atunci că e „Troia fără Elena”, cum a și rămas. Ca și Zilele castelului Huniade care a intrat în al patrusprezecelea an de ruinare. Cert, avem un regretabil cult al ruinelor redenumite pompos „monumente istorice”.
În aceeași direcție a entuziasmului canicular dus până la demență, trebuie menționată și afirmația mediatică dar de ifos intelectualist, după care „avem și noi precum francezii Valea Loirei cu castele, valea Mureșului”; ar fi de râs oricum dacă nu ar fi de deplâns zecile de ruine care e bine să rămână așa căci multe au fost ale grofilor sau ale trădătorilor neamului care au acceptat înnobilarea.
Totuși, de subliniat că nu întotdeauna canicula e vinovată în plan meteo, ci și prostia; în plină iarnă aflam că „România a înghețat” ca o consecință a „gerului apocaliptic” și a „viscolului” așijderi.
În fine, de arătat și că necruțătoarea cățelușă le prinde bine și ticăloșilor politici internaționali de vreme ce sportivii unei țări reprezentative totuși – oricât i-ar deranja pe unii – nu pot concura la probele olimpice sub drapelul și imnul național, ba chiar nici cu numele Țării; asta se cheamă osândire medievală, nicidecum penalizare juridică. Până la urmă se înscrie în canonul purificator al grecilor, atinși probabil și ei odinioară de caniculă; până la venirea romanilor, după cum arătam recent. Ad admirandum: imnul „osândiților” a fost înlocuit cu motivul principal dintr-un concert de Ceaikovski, pentru medaliații cu aur.
Nu pot să nu amintesc și revenirea în caniculară forță a proiectului dedicat României educate. Că din prima încercare nu s-a văzut nimic. Rămâne însă o problemă, aceeași: dacă inițiatorul – spre onoarea sa știe ce înseamnă să predai în școală – se înconjoară din nou cu „specialiști în științele educației”, cel mai adesea impostori care nu au predat o oră într-o școală, proiectul va putea fi relansat anual, nefiind altceva decât, vorba băcăuanului stihuitor „un nemilos taifas”. În rest, putem accepta și varianta feminizată „Cățelușa cu păr creț/ Fură rața din coteț/ …”.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
