Aerul fără clorofilă


Ei stau și plâng pe covoare pustii.

Nopți, încăperi, străzi mărginașe. 


S-a terminat și cu periplu pe țărmul Circei.

Regele cretan Minos a uitat de Minotaur.


Hecuba nu mai devine leoaică.

Călătoria spre Hades, informă.


Cu somnifere fixe, suprapuse peste alt Infern.


Fecioarele sacre au uitat de Artemis.

Cu ochii injectați de speranță, cu zâmbete născute-n ocean,

Totul se orientează spre o nevroză necunoscută.


Rămasă în urma lumii.

Linii reci, linii goale, linii  galbene, 

valuri geometrice, 

palme fisurate.


Oameni cu ochi pustii, intrări străine


Și aerul fără clorofilă   

Ce-i lovește în piept...

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *