Bogdan Oprea, Fake news și dezinformare online: recunoaște și verifică Manual pentru toți utilizatorii de internet (3)

Influenţarea şi manipularea informaţiei sunt la fel de vechi ca informaţia în sine. În Biblie, începuturile istoriei omenirii sunt marcate de o strategie de manipulare, prin viclenia şarpelui care a convins‑o pe Eva să muşte din roadele pomului cunoaşterii binelui şi răului, aceasta la rândul ei convingându‑l pe Adam. Supunerea celor doi la manipularea şarpelui a dus la izgonirea lor din Grădina Edenului şi la condamnarea la o viaţă de muritori: a Evei să nască în durere, a lui Adam să muncească trudind pământul pentru a se putea hrăni şi a şarpelui să se târască pe pământ (Geneza, 2,15‑25; 3,1‑24). Şi zeii din mitologia greacă se întrec în stratageme foarte elaborate pentru a se manipula reciproc, în scopul de a depăşi sălbăticia şi confuntarea fizică brutală caracte­ristice predecesorilor lor. De la Prometeu, fiu de titan, care, aşa cum observă Christophe Carré (2017, pp. 15‑16), le recomandă zeilor să utilizeze mai degrabă viclenia decât forţa pentru a câştiga bătălia cu titanii, la însuşi Zeus, care, pentru a o seduce pe frumoasa prinţesă Europa, se preschimbă într‑un taur alb, viclenia de a utiliza tehnici de manipulare este prezentată mai degrabă ca virtute. Prima ideologie a puterii s‑a dezvoltat în Egipt, remarcă Bogdan Teodorescu (2007), societatea egipteană fiind una corelată şi coordonată, iar structurile sale răspunzând comenzilor de la centru, reprezentat de faraon ca zeu întrupat şi astfel lider absolut; la rândul lor, acestea se adaptau semnalelor din teritoriu. De aceea, societatea egipteană s‑a impus întregului univers cunoscut, iar nu cea sumeriană, chiar mai veche decât ea.