Spectacol de sunet și lumină la Petrograd în locul „revoluției“, difuzarea filmului de propagandă a lui Eisenstein Octombrie, care tratează evenimentele perioadei, defilări în Piața Roșie, expoziții despre reușitele sistemului, conferințe despre izbânzile sociale… Sărbătorirea revoluției
din octombrie este un succes. În paralel cu festivitățile, regimul pornește o ofensivă de cucerire a intelectualilor occidentali prin crearea unei Uniuni Internaționale a Scriitorilor Proletari și Revoluționari (UIER). Conferința inaugurală are loc în capitală. Participanții veniți din toate
colțurile lumii trebuie convinși să aprobe ideea unei literaturi proletare, a cărei menire era descrierea omului nou, a uzinei, a lumii muncii în slujba construirii socialismului. Cei care aderă la UIER afirmă că nu au nimic de învățat de la literatura creată de burghezi până în prezent, că
totul trebuie să sufere o schimbare radicală. Pentru a promova aceste idei, la conferință se decide publicarea unui săptămânal, Monde, finanțat de VOKS – Societatea Panrusă pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea. Conducerea îi este încredințată scriitorului francez Henri Barbusse, câștigător al Premiului Goncourt în 1916 pentru romanul Focul, care denunța cruzimea războiului. De altfel, scriitorul este membru al PCF. Barbusse devine astfel unul dintre primii intelectuali occidentali care își iau oficial rolul de tovarăși de drum patentați ai URSS. Denumirea, Monde, afișează pretențiile internaționale ale organizației, care și‑a propus să reunească gânditori și artiști în jurul „patriei socialismului“. Comitetul aflat la conducere, cu marile nume ale lumii intelectuale – Albert Einstein, Upton Sinclair, Maxim Gorki… – dă revistei o notorietate care depășește cercul inițiaților. Monde joacă rolul unui cal al Troiei (sovietic), primul de felul său, pătrunde în cercurile intelectuale occidentale și le determină să colaboreze cu regimul. Primul număr apare în iunie 1928.
(Fragment din capitolul „Sângele altora“)
Thierry Wolton,
O istorie mondială a comunismului. Încercare de investigație istorică
Volumul III
Un adevăr mai rău decât orice minciună
Complicii
Humanitas, 2020
Cu o prefaţă a autorului la ediţia în limba română
Traducere din franceză de Wilhelm Tauwinkl, Carmen Fotescu, Marieva‑Cătălina Ionescu, Mariana Piroteală, Elena Ciocoiu, Georgeta‑Anca Ionescu şi Emanoil Marcu
