Cunoașterea patrimoniului cultural otoman din Dobrogea a fost îmbogățită pe parcursul anului 2020 de cercetătorii de la mai multe instituții și organizații din România pe baza informațiilor oferite de unele hărți inedite despre cetăți precum Hârșova, Măcin și Isaccea, dar și a cercetărilor de teren care au permis crearea unei baze de date și cartarea cimitirelor, vetrelor satelor dispărute și cișmelelor din perioada otomană din județele Tulcea și Constanța.
Proiectul “(Re)Mapping. Arheologia hărților” a fost derulat de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Asociația Pro Noviodunum și Asociația Eurocentrica în perioada 19 iulie — 15 noiembrie 2020 și a beneficiat de co-finanțare din partea Administrației Fondului Cultural Național (A.F.C.N.).
Obiectivul asumat de specialiștii din cadrul proiectului a fost acela de a realiza o cercetare a siturilor medievale dobrogene dispărute, prin abordări alternative și utilizarea metodelor interdisciplinare, ale căror rezultate să fie aduse atât în atenția specialiștilor din domeniu, cât și a publicului larg.
Diseminarea rezultatelor în mediul academic s-a făcut în cadrul workshop-ului „Arheologia Otomană în Dobrogea”, desfășurat în cadrul Conferinței Științifice Internaționale Pontica ’53, care s-a desfășurat în mediul online din cauza pandemiei COVID-19. Cu ocazia workshop-ului, rezultatele proiectului au fost comparate și dezbătute alături de concluziile altor cercetări arheologice din Dobrogea și din Banat, ceea ce a prilejuit și discuții interesante despre situația moștenirii culturale otomane în România contemporană.
Totodată, au fost prezentate principalele surse cartografice inedite pentru cetățile medievale dispărute (Hârșova, Măcin, Isaccea, Tulcea și Constanța), dar și o bază de date cuprinzând evidența siturilor otomane dobrogene, atât cetăți, cât și cimitire, vetre ale unor sate dispărute, cișmele, din județele Tulcea și Constanța.
Rezultatele au fost prezentate și discutate și cu autoritățile locale, elevii și tinerii din Dobrogea, care au avut astfel oportunitatea de a înțelege mai bine importanța istoriei și a patrimoniului cultural, dar și provocările și satisfacțiile care apar în cercetarea realizată de specialiștii din domeniul cartografiei istorice. În cadrul activității „Acces la arheologie”, care a fost la rândul ei mutată în online din cauza situației sanitare, elevi din Tulcea, Măcin, Isaccea și Constanța, au aflat ce descoperiri au făcut specialiștii în urma cercetării arhivelor și au putut aprecia mai bine existența încă din epoca medievală a unei societății multiculturale și multietnice în Dobrogea.
Deschiderea către publicul larg a fost cu atât mai atractivă cu cât proiectul a vizat și digitizarea a 30 de obiecte de patrimoniu aparținând epocii otomane din Dobrogea în vederea integrării lor în biblioteca digitală Europeana, urmând ca pe viitor să fie integrate într-un muzeu virtual online 3D, dedicat unei perioade istorice și a unei civilizații mai puțin cunoscute – dar nu mai puțin fascinante – în România.