Noi

Noi, cei de azi, din ce mai singuri,
Morocănoşi, stridenţi, contradictorii,
Vom ĩnvăţa să ne supunem estompării
Şi vom intra cu graţie ĩn surdină.

Atât de diferiţi unii de alţii,
Ne vom asemăna până la urmă
Cu unda unei ape curgătoare
Ce creşte adâncindu-se ĩn mare.

Iar dacă vom rămâne ĩntr-o carte,
Scrisă de cineva care ne ştie,
Vom trece ca un stol de slove line
Prin ochii cititorului de-o clipă.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *