Doar pasărea din Pompei rămâne cu ochii pustii…

Un alt solstițiu se-ndreaptă

Spre zeii cometelor tinere.

Înaintează  în insomniile mele,

Întinerind pe străzile din Aleph,

Când noi arpegii învăluie pământul

Și sculptura lui Eros.

Seara se lasă.

Doar pasărea din Pompei

Rămâne cu ochii pustii,

Cu ceața pe aripi,

Cu lumina ce nu se mai termină.

Povestea întârzie pe inimă ,

Pe zilele ce vin,

Pe semnele de primprejur…

 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *