Agora, Punktul critic

Primele amintiri

Mi-aduc aminte o masă mică, rotundă, cu luciu cafeniu, la care stăteam împreunã cu pãrinţii. Pe masă, tata ridicase un turnuleţ de monede ieftine, iar apoi scoţându-şi verigheta din deget, a început s-o învârtească astfel încât, mişcându-se iute, inelul sã închipuie o sferă rotitoare. În cameră se făcuse noapte, lămpile nu erau încă aprinse, iar pe fereastra deschisă intra lumina lunii. M-am dus la geam şi mi-am ridicat mâinile în aer chemând-o. Luna a fost cea dintâi jucărie pe care mi-am dorit-o.
Apoi au venit poveştile – jucãriile fãcute din cuvinte. Basmul meu favorit era “Prinţesa cu bobul de mazăre”. Tata era prinţesa, venită într-o noapte la castel, să ceară găzduire. Eu eram prinţul care o primea şi care, la sfatul împãrãtesei, îi punea un bob de mazăre sub saltea, ca să vadă dacă necunoscuta era cu adevărat de rang înalt, cum spusese. Mă prăpădeam de râs când tata se aşeza pe pat şi sărea apoi ca ars, simţind, chipurile, bobul de mazăre. Tot el era “frumoasa din pădurea adormită”, iar eu eram prinţul care îl sărutam pe obraz să se trezească.
Tata începuse sã inventeze poveşti anume pentru mine, poveşti despre o familie de iepuri sălbatici, la care mergea în vizitã, din când în când. Lua tramvaiul până la capătul oraşului, unde, spunea el, un birjar şi fiicele lui adoptive, două mânze, aşteptau să-l ducă până în câmp şi acolo îl lăsau la intrarea în vizuina iepurilor. Ori de câte ori tata lua birja, mânzele purtau pălării noi şi erau îmbrăcate după ultima modă. Apoi, de îndată ce musafirul intra în vizuină, iepuroaica-mamă punea masa iar iepurele-tată deschidea o sticlă de şampanie pentru sărbătorirea evenimentului. Fiica lor sărea în jurul tatãlui meu, punându-i întrebări despre mine. Profitând de venirea lui, mai apăreau doi musafiri: o doamnă hârcioagă, mai în vârstă şi un gândac vesel, un pierde vară, mirosind cumplit a gunoiul în care îşi făcea veacul.
Aveam vreo şase ani, când tata a început sã îmi încheie serile, înainte de culcare, cu ora confidenţelor. În acel rãstimp, el mã îndemna sã îmi aduc aminte de toate cele de peste zi, trãite sau fãcute, sã vãd dacã ziua mea fusese câştigatã sau pierdutã. Ce însemna acest lucru? Fiecare zi, spunea tata, ar trebui închinatã lui Domnului printr-un mic dar. Zilele care treceau în mod egoist erau zile în care mã iroseam, dar cele în care vegheam, ca sã pot aduce bunãtate şi luminã celor din jur aveau sã îmi sporeascã bucuria.
Într-o vacanţă de vară la Miercurea-Ciuc, locul unde bunica mea paternã era în domiciliu forţat, mă plimbam cu tata într-o poiană. Era pe înserate şi în acel luminiş, pândit de umbre, l-am rugat să-i aşteptăm pe Albă ca Zăpada şi pe cei 7 pitici să vină. Tata a zâmbit şi am mai rămas acolo câteva clipe, dar cum se lãsa întunericul, ne-am temut cã la întoarcere nu vom mai nimeri drumul înapoi. L-am luat de mână şi am plecat, părăsind poiana înfiorată de farmec. După ce am ieşit din pădure, ne-am întâlnit pe cale cu o bătrână încovoiată sub povara unei mari legături de vreascuri, pe care o ducea acasă. Tata a oprit-o, i-a luat din spinare greutatea şi i-a cărat-o până acasă. Ţăranca îl urma sfioasă, mută de uimire şi de recunoştiintă. Atunci mi-am dat seama ce voia el să spună când îmi vorbea despre cum ar trebui câştigată o zi prin bunătate.
Am mai păstrat din acel ţinut un moment de care nu mă voi despărţi niciodatã. Mergeam în înserare cu tata, de-a lungul unei păduri şi priveam vrăjită răsăritul lunii. Atunci el a început să-mi recite din Eminescu: peste vârfuri trece luna/ codru-şi bate frunza lin/ printre ramuri de arini/ melancolic cornul sună/ mai departe, mai departe/ mai încet, tot mai încet/ sufletu-mi nemângâiet/ îndulcind cu-un dor de moarte. În acele cuvinte, venind de peste timp, cu vocea lui, îmi pare că îmi regăsesc dintr-o dată toată viaţa…

Monica Pillat MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.

Un comentariu

  1. Carrosio Ana Maria says:
    on 29 iunie 2020 at 1:39 pm

    Superbe amintiri. O copilarie plina de povesti si de imaginație. Imi place că vă implicați activ în căutarea personajelor.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *