E evident că într-o societate, sau rânduială ca să fiu mai arhaizant căci ajungem și înapoi, în care și starea de urgență și deci ordonanțele militare sunt comentate într-un amestec de prostie fudulă și obrăznicie a toate știutoare pe felurite canale mediatice, e dificil dacă nu imposibil să faci ordine. Specific că nu sunt adeptul dictaturii ci al ordinii.
După ieșirea armatei în public, am auzit un singur comentariu normal și bine motivat de la un jurnalist al televiziunii (cu adevărat Naționale – și ea cu metehnele ei), referitor la afirmațiile demențiale ale unor deformatori de opinie care sugerau începutul dramatic al unei dictaturi (nu chiar sud-americane) căci militarii purtau arme; și spunea bine jurnalistul „nu era să iasă armata cu bâte…”; ceilalți erau penibili. Adaug că armatus înseamnă de peste două mii de ani purtător de armă. Subliniam și cu alte ocazii că din păcate ideea de ordine îi este străină unei proporții de 70 – 80 % din concetățenii noștri, aspect vădit și în plăcerea de a arunca gunoaie peste tot și nediscriminatoriu, adică de la mucuri de țigări la aparate electrocasnice, frigidere și WC-uri fisurate, de preferință.
Un amic spunea odinioară, cu referire la majoritatea amintită procentual că „ei e șmecheri”, cu dezacordul intenționat desigur, spre a sublinia raportul dintre șmecherie și semianalfabetism; da, e evident că multora le place să fenteze; poveștile cu boicotarea istoriei de către strămoșii noștri și boicotul la adresa noastră nu folosesc la nimic, doar ca texte literare dacă sunt redactate cu talent. În fapt nu aiurelile intelectualiste ne-au ținut în istorie, nici șmecheria lui Păcală sau pupăza din tei, ci faptul că am fost în Imperiul Roman și că am vorbit (continuând să o facem, cam inconștient) limba Lui. 
Dar, cum noul virus (dacă mult o ține, va trebui să vorbim despre „statornicitul…”) nu poate fi fentat, nici boicotat, se impun măsuri draconice, imposibile însă pentru cei (care e) șmecheri. Ordinea nu se impune prin trăncăneală mediatic-civilă, ci prin respectarea … ordinelor date de instituțiile Statului, bune sau mai puțin reușite ca formulare. Desigur că sintagme de genul „dacă va fi nevoie” sau „se va…” sau „vor căuta… ” (nu contează ce), nu duc la ordine ci la comentarii și fentări șmecherești, boicotări de tip istoric-metaforic-intelectualist. Nu pot să nu amintesc de cuvintele unui bătrân care cu decenii în urmă (nu înțelegeam exact atunci…) ne explica nouă, unor copii, că greșeala cea mai mare pe care o poate face un conducător al Țării (noastre) e să vrea să facă ordine generală; și ne-a dat ca exemplu un mareșal despre care oricum nu știam atunci cine fusese.
Totuși, apreciabil faptul că se dau amenzi pentru încălcarea ordinii militarizate în fond, dar la modul jenant infantil, de grădi, adică 50 de lei contestabili în justiție; după cum e de neînțeles de unde au apărut posibilele condamnări la 28 (douăzeci și opt!) de ani de închisoare când pentru crimă se dau 8-12 ani, executabili 5-6. Fentarea e previzibilă și aici căci textul, parcă ar fi unul de șpaisteve, spune că răufăcătorul sau șmecherul sau ce o fi „riscă…” anii respectivi; altfel spus, dacă ai vreo ieșire șmecheroasă mai bine omori pe cineva și scapi mai ușor; de fapt nu riscă nimic, mai ales dacă se va judeca după ridicarea stării de urgență.
Cel mai des invocată însă este supravegherea celor pasibili de virusare, de nedorita „încoronare”; numai că iarăși apare specificul je mʹen fichisme românesc însă (sună mai elegant decât șmechereală), deși nici hexagonarzii nu s-au dovedit mult mai buni până nu au pățit-o, că doară sunt frații noștri mai mari.
Tot de la latină ni se trage, fără a mai putea schimba însă ceva, nici în filiera franceză (un film excelent altminteri…). Structural supravegherea e raportată lingvistic la fr. surveiller; altminteri e un compus cu sens superlativ al lui a veghea, moștenit din latinescul vigilare (a sta treaz noaptea, a fi atent, a face ceva treaz); nu în ultimul rând înseamnă și a-și da silința; iar în română, zice corect DEX, primește și înțelesul de a păzi, a sta de strajă; cu atât mai stranie devine la noi supravegherea motivată și juridic și nu doar de la introducerea stării de urgență, cu cât tot mai des apar cazuri de penali care dispar, evadează, se plimbă pe străzi, adică ies de sub supra-veghere care ar trebui să fie mai mult decât veghere. În jocul ei fără pereche, limba latină și după ea fiica ei cea mai fidelă au trecut cu ușurință la pervigilare moștenit ca a priveghea; și astfel, fentarea șmecherească face regretabil și viral ca supra-vegherea să valoreze cât pri-vegherea la mort (fără lumânare… ).
Dar nu suntem singuri; Europa s-a dovedit mai unită ca oricând în indiferență și fudulie. Aș încheia cu celebra Pax orbis terrarum (Cicero, într-un moment de înălțătoare naivitate) Pace pentru întreg globul pământesc, numai că bătălia antivirală poate fi o ocazie de a continua conflictele la care nu se mai gândește nimeni. Pax Romana însemna la nivel simbolic închiderea porților templului lui Ianus; cum un imperiu nu se construiește fentând sau șmecherind, romanii preferau realitatea: porțile templului de pe Ianiculum erau mereu deschise.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
