Nu trebuie să fi absolvit cursuri pretențioase de logică spre a constata că răul nu poate fi definit în absența binelui, după cum binele nu are noimă în sine ci doar raportat la rău. Astfel, un decret de apărare împotriva răului poate aduce la suprafață, desigur fără intenția autorilor, o serie de binefaceri nesperate.
După o campanie generalizată de defăimare a tot ce înseamnă medicină românească, mergând până la porcăială ordinară și nejustificată tocmai prin generalizare, de la felceri și brancardieri la medici specialiști și profesori universitari, totul în cârdășie cu media submediocră dar a toate știutoare, cu laude aduse celor care „au ales să profeseze dincolo” deși nimeni nu le-a publicat foaia matricolă, iată că a venit momentul adevărului la care ne obligă un virus nevăzut dar (deocamdată aproape) atotputernic; pentru prima dată în ultimii mulți ani am putut auzi din sursă oficială, prezidențială, că trebuie să îi mulțumim corpului medical românesc pentru că din primele momente a „acționat cu profesionalism”. O binefacere mai mare pentru slujitorii sănătății de la noi – atât cât e ea – nu cred că se putea exprima; să sperăm că va dura; recunoașterea desigur, nu neapărat cauza.
După mitingul diasporei din august (câte evenimente dubioase nu s-au petrecut la noi în augustul înflăcărat?), a venit rândul instituțiilor de menținere a ordinii publice să-și facă mea culpa; cu o ticăloșie acivică s-a trecut la accentuarea rolului nefast al jandarmeriei și al poliției pentru simplul și evidentul motiv că și-au făcut datoria în fața grupurilor de huligani care numai cu diaspora nu aveau nimic în comun; în fapt nici cu cetățenii onești din interior. Mediatizarea a fost ca de obicei ticăloșită. Iată însă că același corona virus face ordine; se recunoaște oficial rolul determinant al organelor de ordine în menținerea … ordinii desigur, nefiind vorba de ordinul maicii Tereza din Calcutta.
După neobosita defăimare a învățământului de toate gradele, cu profesori nepregătiți, perverși, dubioși, ciubucari, (învățământ absolvit însă și de geniile plecate dincolo și de cele prezente în spațiul carpato-danubiano- pontic), o imensă grijă decretală se revarsă asupra tuturor nivelurilor de instruire din Țară. Profesorii sunt lăudați pentru inovațiile pe care le aduc pe linia instruirii emailate. Vom depăși aceste greutăți și vom reveni la normalitate, ni se spune; sperăm că nu și la atitudinea semianalfabetei propagande mediatice.
Aproape incredibil de auzit, incredibile auditu cum ar zice latinul, se accentuează grija acordată persoanelor bătrâne, vulnerabile; nu mai sunt probleme cu bugetul devorat de pensiile pentru care majoritatea a lucrat o viață, totul va veni la timp, medicamente sunt, iar alimentele cert nu vor dispărea pentru că pensionarii ar avea timp să stea la coadă, cum se credea odinioară (unii chiar credeau); deci nu se mai pune problema pe care o sugeram nu demult: cine nu are bătrâni să-și cumpere, cine are prea mulți să-i extermine; să nu uităm însă că decretul are efecte 30 de zile. Poate se prelungește… Deci să avem grijă de cei dragi indiferent de sex, etate și religie (aici e o problemă dar sugestiile Patriarhului sunt din nou apreciabile); nu sunt probleme nici cu naționalitatea căci s-a subliniat „suntem români”, ceea ce e foarte bine.
Justiția pare să revină la înțelesul primordial al termenului, căci va trudi pe altarul dreptății numai în cazuri speciale care nu știm însă în ce constau (greu de crezut că violatorii și criminalii vor primi sentințe rapide și corecte). Jus stitia se referea inițial (starea… pe loc a lui ius) la faptul că activitatea se desfășura doar în anumite zile, în altele actul juridic „stătea pe loc”.
În fine dar nu tocmai la urmă se arată că o mare răspundere au mijloacele mediatice; e un fel mai elegant de a spune că ar fi benefică încetarea activității de isterizare a populației doar pentru a avea audiență sporită; că lucrurile așa trebuie înțelese au probat-o tocmai câțiva analiști de la canalele din care își iau stipendiile deloc neglijabile, arătând cu sobrietate și schimbând placa implicit, că media trebuie să se abțină și să renunțe la isterizarea populației prin fake neuws.
Din cele arătate fie și sumar rezultă că așa cum spune înțeleptul din popor „rău cu răul, dar mai rău fără el”. Din succinta analiză propusă rezultă clar o serie de binefaceri cauzate de nevăzutul virus, preponderentă fiind întoarcerea la respectul față de instituțiile Statului. Cât va ține e greu de spus dar e limpede că mesele rotunde despre necesitatea diminuării rolului Statului debitate de somitățile civile ale societății, s-au dovedit umflate cu vid. Cei vechi credeau că „Statul nu moare”, indiferent de circumstanțele timpurilor. Trebuie să acceptăm că s-a adeverit una dintre Directivele Congresului XIII al P.C.R, prezentă și în Raport: „Rolul statului se va menține urmând să crească în anumite situații”.
Conform sugestiilor de care avem parte mai nou, să sperăm! Chiar dacă – ne învață Seneca din proprie experiență – „speranța este numele unui bun nesigur”.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
