MUSICA PURITAS DOMINICA (Carmina Burana)

Compoziția lui Carl Orff, din 1937, reprezintă fără  îndoială una dintre perlele muzicii secolului XX, mai mult chiar ceva dincolo de timp și spațiu, probând printre altele și perenitatea sonorității latine; în mod cert, într-o altă limbă, modernă sau nu, compoziția nu ar fi sunat la fel. Vrem sau nu să recunoaștem, cea mai fascinantă rămâne prima parte care se și repetă în final, adică Fortuna Imperatrix Mundi; cu toate acestea vă propun spre audiție și în egală măsură vizionare întreaga compoziție și asta pentru că o avem în regia genialului Jean Pierre Ponnelle, acest baroc al modernismului secolului XX; din păcate dispărut prematur în urma unui accident… profesional ( a căzut în fosa orchestrei la opera din München în timpul repetițiilor pentru Carmen, sub privirile înmărmurite ale lui Zubin Mehta). Despre stupida cercetare care a durat câteva decenii dacă Orff a fost sau nu nazist, doar atât: nu a fost și nici nu avea nevoie să fie la cât geniu avea; nici o compoziție de a sa nu poartă amprenta ideologiei timpului în care a compus fiind, cum am subliniat deja, dincolo de vremuri. Până și sterilii cercetători s-au împăcat cu ideea că „nu a fost nazist”; asta după anul 2004; cu ceva trebuia  umplut timpul exegetic până azi. Și dacă ar fi fost, muzica lui rămâne aceeași. Pentru cei care doresc să cunoască înțelesul textului de pe la 1300, dintr-o mănăstire benedictină, (mă) recomand Carmina Burana, Cântări din Beuern, traducere de Dan Negrescu, Editura Paideia, București, 2009; pentru o exhaustivă informare, excelenta teză de doctorat a sopranei Diana Chirilă, susținută la Universitatea de Vest din Timișoara în 2014, cu inspiratul titlu Carmina Burana: un text medieval latin în expresie muzicală modernă. 

În fapt, Orff însuși ne luminează asupra preferințelor sale: „Am fost întrebat adesea de ce îmi aleg pentru lucrările mele subiecte din trecutul îndepărtat. Eu nu le găsesc deloc depășite, ba dimpotrivă le găsesc corespunzătoare tuturor timpurilor… Culoarea epocii a dispărut, iar forța spirituală a supraviețuit”.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *