Supărat pe poporul din care făcea parte și el în fond, autorul de satire Iuvenal le reproșa romanilor, Romei, că ajunși la o anumită decadență (un fenomen relativ și discutabil totuși…) nu sunt interesați decât de îmbuibare (sau hrănire mai modestă) și distracții, adică panem et circenses, mai exact tradus pâine și spectacole de circ. Cât de literată era lumea de atunci, nu vom analiza în cele secvente, dar e limpede că expresia a prins mai ales în sfera conducerii, liderii de atunci dându-și repede seama cât adevăr spunea poetul. Nu că nu s-ar fi știut și până atunci, dar devenea un fenomen civic bun de utilizat cât mai frecvent și conștient de beneficiile pe care le aducea clasei conducătoare. Să înțelegem corect: nu era vorba de „adormirea” spiritului cetățenesc ci de dirijarea lui. Din acest punct de vedere e clar că lucrurile nu s-au schimbat. Și mă voi referi doar la ceea ce se întâmplă la noi, specificând că în esență, nu doar istoric, toate popoarele europene sunt eiusdem farinae, deci aluatul frământat și „înnobilat” la Roma acum două milenii. Cu glisări transoceanice…
Circul politic nu este singurul evident dar stă desigur la temelia celorlalte forme; iar ajutorul inestimabil de care romanii nu s-au putut bucura încă, este media audio – vizuală aservită și ca atare pervertită fără jenă. Există o suprapunere de circuri servind preponderent scopului politic. De hrană are nevoie toată lumea, ca atare fie suntem „panizați” cu măriri de salarii și pensii (oricum preferabil decât tăierile pe care nu le simt operatorii), fie aflăm cu stupoare că „la iarnă, de Crăciun românii vor mânca sarmale mai scumpe” deoarece se va scumpi carnea râmătoarelor; o formulă circară pe cât de ticăloasă pe atât de imbecilă, mai ales că proteina n-o vor plăti canalele… de circ (mediatizat); dar rolul circului este să ne mențină cu gândul altundeva decât la prezent; tot de domeniul circului mediatic și nu doar ține „cercetarea crimelor” abominabile într-adevăr dar a căror elucidare de către organele competente, nu este de dorit; în permanență și deci la nesfârșit trebuie căutată Elodia, până la benefica dispariție a șpaisteveului din capitală; dar asta nu înseamnă nimic: circul dâmbovițean continuă cu „tragedia de la Colectiv”. Nu neg nicidecum dramatismul întâmplării, dar, după cum numele spațiului s-a dovedit la fel de nefast precum cel al colectivelor agricole de odinioară, nu pot să nu accentuez că atunci când la Anina, în Banat, au murit câteva zeci de mineri arși, striviți și intoxicați, nu s-a făcut nici pe departe caz, nu s-a ajuns la circ național, supraviețuitorii nu au fost duși în dotatul occident, iar prima măsură a fost falimentarea localității prin închiderea minei. Pentru ca circul să aibă succes trebuie cercetat întâi cine moare și unde: o mină cu câteva zeci de amărâți anonimi părăsiți și de protectoarea lor Varvara, nu e tot una cu un club de fițe (discutabil) frecventat de beizadele și genii din media. Circul acuzelor continuă cu mai mare fervoare și după … patru ani (probabil vom ajunge ca în Dumas, după douăzeci…) căci suntem în campanie electorală; desigur nu în mină, în centrul campaniei, printre indezirabili, mai nou, fiind și un personaj ale cărui merite în domeniul său nu pot fi negate și despre care, deși nu avea și nu are ambiții politice se striga la momentul respectiv „… președinte!”; ceea ce chiar a fost un circ, necesar însă pentru locuitorii capitalei. (re) Acuzele recente fac parte evident dintr-o suprapunere de circuri necesară fenomenului alegerilor; unii ovaționează, alții nu.
În același plan, ca o prelungire a „circului Elodia”, se situează circul caracalens (evident fără legătură cu Caracalla imperator); iarăși nu poate fi negat tragismul presupusei întâmplări (căci până și la transatlanticii neiertători cu crimele premeditate, în absența cadavrului crima nu e probată), dar, așa cum toți spectatorii romani erau periti, competenți adică, în tehnicile gladiatorilor, deși în afară de… pâine nu tăiaseră nimic (mai bine), tot astfel o mulțime de telespectatori din Patrie dă din gură și cu părerea în locul organelor abilitate să cerceteze. Și toate acestea și pentru ca media să o ducă cât mai bine, fără să ne plătească însă nimic dar cert încasându-și dividendele de la partid(e).
Despre circul monarhist – cert rentabil unei… minimități însă, că nici minoritate nu e – într-o Țară unicentenară și care a fost regat 29 (douăzeci și nouă) de ani (28 pentru Banat) din sută, iar de 72 de ani e republică, în ferventă campanie prezidențială tot la patru, cinci ani, am mai scris…
În ciuda atâtor forme, regretabil dar DEX prezintă cu eleganță științifică dar inconsistentă, doar sensurile concrete ale lui circ: spectacol cu gimnastică, acrobație, animale dresate, etc.; incintă rotundă…, depresiune formată de ghețar.; preluat din fr. cu trimitere la latinescul circus; pe acesta din urmă îl avem și moștenit în românescul cerc cu sensuri concrete sau nu: figură geometrică, dar și grup de oameni cointeresați. După cum cercul poate fi și vicios, tot astfel și circul, după cum s-a văzut, poate fi atitudinal, manifest și în sfera politicului ca parte a socialului, a civicului; iar legătura dintre circul politic – civic și cercul vicios ( adică dintre neologism și moștenire) o aflăm tot de la latini: în Roma, sprijinite de zidul exterior al lui Circus Maximus se aflau o sumedenie de dughene și prăvălioare (ca buticurile postrevoluționare de la noi) pe lângă care roiau ghicitori, prezicătoare și alți șarlatani și escroci; nu lipseau desigur prostituatele și pungașii, motiv pentru care Horatius numește locul respectiv Circus fallax, Circul înșelător.
Addendum: circul din interior era sponsorizat de candidați în timpul campaniei dar și după spre bucuria cetățenilor; fie că au câștigat, fie cu gândul la viitoarele alegeri.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
Subscriu!O analiză corectă,pertinentă a situației de la noi.