Spre a nu genera vreo confuzie, specific dintru început că am toată admirația pentru persoanele (indiferent de sex, etate, religie și naționalitate) dominate de ambiția realizării individuale, uneori chiar și cu mijloace mai greu de priceput pentru circumstanțiali (mai ales din invidie); nu aceeași stare o trezesc individualitățile care își ridică ambiția la rangul de voință a întregului popor sau măcar a unei părți a acestuia. E o formă de început a sindromului mesianic la nivel național. Nu atât că nu e bine, dar e pernicios și mincinos. Și – subliniez – nu trebuie să fie neapărat politicieni. Există printre cei tineri (inclusiv politicieni) și ambițioși notorii, admirabili prin tenacitate, cu „șansa” însă de a fi devorați de cei experimentați, cu carne îmbătrânită, deci dificilă pentru dantură și grea la stomac.
Dacă acum mai bine de trei decenii cincinalul ne punea la încercare, dorindu-l înfăptuit în patru ani și jumătate, chiar patru, cu îndemn muzical (o melodie idioată dar de neuitat), azi evident că planul nu și-ar mai avea rostul nu atât din lipsa centralizării ci pentru că punctualitatea e ceva de neconceput la noi, ceva de-a dreptul reacționar, împotriva poporului în sfârșit descătușat (și asta e nimic dacă ne gândim că suntem îndemnați mai nou să-i înțelegem pe drogați; în curând poate și pe violatori și pe criminali).
Și totuși, prin grija Europei (re)unite, vrem sau nu, la cinci ani trebuie să mergem la vot, adică să mimăm prezentarea la urne, căci analizând procentul de participare, nu numai la noi, constatăm că tot circul electoral (aproape) continental se încadrează perfect în politica Europei minorităților, sexuale, penale și electorale în acest caz; căci atunci când o țară e reprezentată prin 15- 20 de procente „victorioase”, nu putem vorbi de legitimitate ci de bâlci electoral pe care reprezentanții poporului îl vor continua în așa-zisul parlament împroșcându-se reciproc și implicit o parte a Patriei atât de mult iubite. Pentru a înțelege în fapt ce înseamnă ambiția în acest caz, să analizăm termenul, evident latin și doveditor al faptului că într-adevăr Europa, precum călăreața lui Zeus, nu s-a schimbat în esență.
Ambiție, prin francezul ambition e definit în DEX ca dorință (arzătoare ) de onoruri, de parvenire și, pe bună dreptate căci retro-gradând, făcând adică pași înapoi, ajungem la latinescul ambitio, legat structural și semantic de substantivul amburbium (procesiune în jurul orașului) format din verbul ambire – a ocoli, a da târcoale și urbs – oraș. Cum de la a înconjura orașul la a da târcoale viitorilor alegători nu e decât un pas, apare și ambitio, termen electoral reflectând strădania, strofocare, la nevoie, pentru a câștiga voturi; cum altfel decât dându-le târcoale concetățenilor; târcolirea nu se face însă oricum ci „aburindu-i” cu promisiuni.
E poate intrigant faptul că la un popor cu adevărat religios precum romanii, procesiunea periurbană cu conotații sacre, ajunge să fie legată de penibilul târcol electoral; numai că romanii erau și realiști, astfel explicându-se realizările lor. Era evident încă de atunci că pentru cel dominat de trăiri politice, ofrandele se confundă cu voturile, iar religia cu onorurile și parvenirea. În acest sens Quintilianus e mai mult decât explicit: „Prin ambiție se râvnește la funcții înalte”. Că procentul participației electorale rămâne nesimțitor față de o majoritate, e de înțeles: locul de muncă al aleșilor remunerați european cu zeci de mii de euro, e atât de departe de Patrie încât intervine probabil și uitarea istorică. Ca atare „aburiții” prin târcolire nu se prea aleg cu multe. Mai neaoș scris, nu-i prea pică mare lucru electorului.
Și totuși, să vedem câteva îndemnuri afișate (chiar la intersecții urbane, obturând vizibilitatea șoferilor și generând firesc înțelepte sudalme strămoșești; câteva rafale de vânt au rezolvat problema între timp):
Un hibrid relativ nou, de tip curent cu benzină, ne îndeamnă pur și simplu „Votează…”, fără nici o motivație, probabil din lipsă totală de argumente.
„Uniți în Europa” e o altă deviză menită parcă să ne atragă atenția asupra necesității de a contracara realitatea din Patrie, adică „Dezbinați în Tară”. Mai că ai spune ce băieți deștepți și serioși, dacă nu ai ști că în fapt bălăcăreala națională continuă în Europa, prefixată cu inter-, spre plăcerea aleșilor dar și pentru că clicile, găștile continuă obligatoriu și la nivel continental ca o condiție a marii democrații.
Aproape impresionantă ar fi „În Europa, cu demnitate”; dacă nu am fi printre cei mici care în momentul în care mimează doar că vor demnitate, sunt catalogați ca antieuropeni. Intervine formula înfricoșătoare „Europa e cu ochii pe noi”, o minciună prostească, fie și dacă observăm că la ședințele punitive în sala parlamentului european sunt între zece și douăzeci de participanți, majoritatea copleșitoare fiind ocupată cert cu alte aranjamente continentale. Așa că unii sancționează, alții felează.
Dacă tot am mai avut un patron fotbalistic în parlamentul european, spre a demonstra că nu s-a schimbat mare lucru, sunt șanse ca un campion revolut să ajungă parlamentar; nefiind exclus acest lucru să sperăm, spre binele Patriei că va ajunge la tribuna Europei la fel de rar ca precedentul. Nu că ar fi un loc al eleganței oratorice… Deviza e una atât de generală încât cu siguranță ca parlamentar nu va trebui să facă nimic: „Pentru o Europă prosperă”.
În fine, un independent (?) mărturisește că „Luptă cu partidele”; nu numai că poate să o facă acasă, dar e ceva atât de naiv (deci nu are ce căuta în politică) încât nu poți întreba decât precum Parizianul din poiana lui Iocan „Pe ce te bazezi?”.
Marea problemă însă nu o reprezintă nici pe departe aceste vrăjeli cam prost formulate și oricum de neluat în seamă, ci sincronul referendum care inevitabil contravine elecțiunii europene; cum să votezi persoane care în majoritatea lor sunt prezentate ca (virtual) penale? Pe de altă parte, am mai scris-o, de ce să te deranjeze doar penalii cu funcții? Și –apoi, presupunând o participare ceva mai către 31%, ce relevanță ar avea și în acest caz rezultatul; mai ales că, spun inventatorii referendumului, romanii desigur, avem de a face cu Propositum quod referendum est populo, adică o intenție, o decizie care trebuie prezentată poporului; acesta din urmă, populus, nefiind „marea masă” ci doar cetățenii. De unde și obligativitatea votului la unii europeni, chiar dacă nu sunt de origine latină. Arbitrariul minoritar, la ceilalți.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
