Colecții ale opoziției culturale. Ungaria. Croația. Lituania

Tamás Király (1952-2013)

Începând cu mijlocul anilor 1980, creatorul de modă Tamás Király a început să organizeze și evenimente de modă la Berlin (1984, 1988) și la New York (1985), prin care a dobândit o faimă internațională. Chiar și revista Stern l-a denumit “un Gautier al Europei de Est.”  Király a organizat patru prezentări de modă la Sala Petöfi din Budapesta în anii 1985, 1986, 1987 și 1989. În timpul prezentărilor de modă, au cântat trupe underground precum URH, Kontroll Csoport și Sziámi, iar haine cu mesaj contestatar au fost prezentate de oameni simpli din Budapesta. În plus, începând cu anii 1980, Király și-a extins activitatea și a creat și costume pentru piese de teatru și film.

Tamás Király a forțat în mod constant granițele a ceea ce era permis în domeniul modei, a artelor vizuale și ale spectacolului. Creațiile lui Király au fost marcate de contextul cultural și social al anilor 1980, când noi mode culturale s-au afirmat în Ungaria. Opera sa nu era în mod direct legată de politică sau ideologie, dar metoda sa de reinterpretare a unor simboluri, precum și spectacolele sale contestatare conțineau în substrat și un conținut critic la adresa regimului comunist. În 1981, Király a organizat așa-zise “plimbări ale modei” prin centrul vechi al Budapestei, în timpul cărora modelele sale purtau rochii extravagante. Prin aceste “plimbări” demonstrative prin centru, creatorul de modă dorea să opună orașului gri o apariție contrastantă.

Ziua Marelui Jubileu, Solin, 1976

Colecţia Marelui Jubileu din 1976, Solin, Croaţia

În septembrie 1976, Biserica Catolică din Croaţia a comemorat o mie de ani de la moartea reginei croate Jelena, care a construit cea mai veche biserică creştină din Croaţia, Biserica Sf. Ştefan din Solin. Aceasta reprezintă şi locul de veci al familiei regale croate. Cu această ocazie, 100.000 de credincioşi catolici din ţară şi din străinătate (inclusiv Maica Tereza) s-au adunat la Solin. Evenimentul a fost descris de revista croată Glas koncila [Vocea consiliului], care a ilustrat momentul prin numeroase fotografii. Acestea pot fi văzute pe coperta numărului revistei din 19 septembrie 1976. La început, doar informaţia privind aniversarea clădirii a fost făcută publică. În 1975, nu cu mult timp înaintea jubileului, a fost anunţată intenţia de a celebra treisprezece secole de creştinism în Croaţia, împreună cu „Anul Marelui Jurământ,” care este descris de broşura şi de coperta revistei Glas Koncila din 26 octombrie 1975. Regimul comunist a reacţionat printr-o tăcere deplină, iar aniversarea nu a fost menţionată de presa oficială. În final, Jubileul a fost unul dintre cele mai importante momente de celebrare din întreaga istorie a poporului croat, a cărui identitate naţională este marcată de confesiunea catolică.

Piesele colecţiei Marelui Jubileu din 1976 au fost adunate treptat de membrii familiei Matijević, care au participat la eveniment, pe parcursul unei perioade de peste patruzeci de ani. Forma finală a colecţiei a fost definitivată în 2016 cu ocazia expoziţiei „Jurământul – Patruzeci de ani de (in)stabilă de implicare,” care a fost vernisată la Solin în acel an. Colecţia conţine fotografii şi înregistrări video, diferite publicaţii şi extrase din presă, toate reflectând Jubileul. În plus, se regăsesc în colecţie medalii şi steaguri, care au fost păstrate ca suveniruri ale evenimentului.

Albumul Romas Kalanta al KGB

 Colecția a fost creată de KGB în timpul protestelor colective ale tinerilor din Kaunas din 1972. Protestele au început în ziua de 15 mai 1972, când Romas Kalanta, un student lituanian, și-a dat foc în Kaunas. Protestele au izbucnit atunci când administrația sovietică l-a înmormântat în secret pe Kalanta. Poezii și manifeste anti-sovietice dedicate acestuia au fost împrăștiate în timpul protestelor. KGB-ul a urmărit protestele cu mare atenție și a făcut în secret fotografii, care apoi au fost publicate în acest album. Fotografiile nu doar că ilustrează demonstrațiile, dar arată și cum KGB-ul le percepea și cum a interpretat evenimentele deoarece fiecare fotografie are o scurtă descriere.

Exemple de descrieri ale fotografiilor: „după înmormântare”; „demonstranții se îndreaptă către strada Panerių și parcul orașului, unde Romas Kalanta și-a dat foc”; „flori sunt lăsate la locul unde Kalanta și-a dat foc; cineva scrie ‚Lietuva’ (Lituania) din flori”; „Bulevardul Libertății este plin cu oameni”; „Miliția a încercat să prevină populația să se adune pentru proteste.”

Un alt punct important este istoria acestei colecții după căderea URSS. La începutul anilor 1990, un fost ofițer KGB a predat unui cercetător dosarul cu fotografii. După predarea și cercetarea materialului, colecția de fotografii a fost publicată de Institutul Lituanian de Istorie din Kaunas. Aceste circumstanțe ridică ipoteza că numeroase dosare create de KGB încă se află în posesia fostelor cadre ale poliției secrete sovietice din Lituania.

Panourile fac parte din expoziția „Colecții ale opoziției culturale”, care își așteaptă vizitatorii între 14 decembrie 2018 și 14 ianuarie 2019 la Universitatea din București, Facultatea de Istorie, Holul de marmură, Etaj 1, Bd. Elisabeta 4-12, București. Ea are la bază arhive și colecții din fostul bloc comunist – unele dintre acestea deja cunoscute de public, altele foarte puțin sau deloc cunoscute – și se concentrează pe originile, scopurile, precum și pe contextul politic și cultural în care acestea au fost create. Baza de date care a inspirat această expoziție este accesibilă gratuit în limbile română și engleză la adresele http://ro.cultural-opposition.eu/, respectiv http://cultural-opposition.eu/ Expoziția a fost realizată în cadrul proiectului Cultural Opposition: Understanding the Cultural Heritage of Dissent in the Former Socialist Countries, care a  obținut finanțare de la Uniunea Europeană în cadrul programului de cercetare și inovare Horizon 2020 prin acordul de finanțare 692919.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *