Colecții ale opoziției culturale. Demolările. Revoluție din decembrie 1989

Demolările din București

Colecția privată de fotografii Alexandru Barnea

Colecția privată de acuarele Gheorghe Leahu

Politica de demolare a patrimoniului architectural și urbanistic a fost considerată drept una dintre măsurile cele mai aberante și mai arbitrare din istoria recentă a României. Imaginile din acest panou ilustrează ceea ce s-ar putea numi rezistența pasivă față de politica regimului Ceaușescu de a sistematiza peisajul urban și rural al României. Expresia tipică a acestei rezistențe pasive a fost imortalizarea monumentelor istorice pe cale de a fi demolate pe hîrtie fotografică, diapozitive, desene sau acuarele. Această rezistență pasivă se oprea cu un pas înainte de a exprima public și deschis dezacordul cu această politică, așa cum aproape toți disidenții din România comunistă de la sfîrșitului anilor 1980 au făcut-o. Totuși, această rezistență pasivă, care a reușit să păstreze memoria orașelor distruse, nu a fost un gest politic și cultural tolerat de autoritățile comuniste. Fotografierea sau pictarea zonelor aflate în curs de demolare nu se putea face decît pe ascuns, iar orice deconspirare a intențiilor de a imortaliza o zonă urbană înainte ca buldozerele să o distrugă complet implica intervenția imediată a poliției secrete. Acțiunea tăcută a celor care au imortalizat monumentele istorice condamnate de acest regim a asigurat conservarea memoriei lor pentru generațiile viitoare.

Colecția privată Alexandru Barnea documentează, în fotografii și diapozitive color, dimensiunile demolărilor impuse de regimul communist în București în urma cutremurului devastator din 1977, care a servit drept pretext pentru distrugerea sau mutilarea multor monumente istorice.

Colecţia Gheorghe Leahu cuprinde acuarele, schiţe, manuscrise, corespondenţă, fotografii, precum şi o bibliotecă de specialitate, care reflectă activitatea arhitectului Gheorghe Leahu, cunoscut pentru acuarelele sale, care reprezintă străzi şi monumente din Bucureşti, distruse de politica de “sistematizare urbană” a regimului Ceauşescu.

 

Revoluția din Decembrie 1989 la Timișoara

Colecția privată Lucian Ionică

Evenimentele care, prin precipitare, au provocat Revoluția Română din decembrie 1989, s-au prefigurat la Timișoara încă din data de 15 decembrie. Aceea a fost ziua în care, în Piața Maria s-au strâns din ce în ce mai mulți oameni, pentru a protesta împotriva deciziei de evacuare și mutare forțată a pastorului protestant László Tőkés în alt oraș. În ziua următoare, sâmbătă, 16 decembrie, numărul celor adunați în Piața Maria a crescut treptat până când, spre seară, masa amorfă de cetățeni s-a transformat într-o demonstrație împotriva dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. Momentul cheie al acestei metamorfoze a fost cel în care au fost oprite tramvaiele care treceau prin piață, ceea ce a făcut ca toți pasagerii să se alăture manifestanților. Eroul care a avut această inițiativă a fost poetul Ion Monoran, un membru al boemei literare timișoreane. Începând cu 17 decembrie a început represiunea împotriva manifestanților anticomuniști, dar revolta a continuat în zilele următoare, timp în care cetățenii Timișoarei au rezistat singuri în fața represiunii în speranța că și alte orașe se vor alătura protestului lor. „Azi în Timișoara, mâne în toată țara,” a fost unul dintre sloganurile scandate pe străzile acestui oraș în zilele de 16-22 decembrie.

Colecția privată Lucian Ionică este una dintre puținele colecții de instantanee din timpul celor mai tensionate și mai febrile zile ale Revoluției Române din decembrie 1989 în orașul Timișoara. Documentele fotografice aflate în această colecție păstrează atât memoria momentelor dramatice de dinaintea schimbării de regim, cât și din zilele imediat următoare căderii dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, când brusca libertate de exprimare a produs momente nu mai puțin semnificative pentru istoria recentă a României.

Panourile fac parte din expoziția „Colecții ale opoziției culturale”, care își așteaptă vizitatorii între 14 decembrie 2018 și 14 ianuarie 2019 la Universitatea din București, Facultatea de Istorie, Holul de marmură, Etaj 1, Bd. Elisabeta 4-12, București. Ea are la bază arhive și colecții din fostul bloc comunist – unele dintre acestea deja cunoscute de public, altele foarte puțin sau deloc cunoscute – și se concentrează pe originile, scopurile, precum și pe contextul politic și cultural în care acestea au fost create. Baza de date care a inspirat această expoziție este accesibilă gratuit în limbile română și engleză la adresele http://ro.cultural-opposition.eu/, respectiv http://cultural-opposition.eu/ Expoziția a fost realizată în cadrul proiectului Cultural Opposition: Understanding the Cultural Heritage of Dissent in the Former Socialist Countries, care a  obținut finanțare de la Uniunea Europeană în cadrul programului de cercetare și inovare Horizon 2020 prin acordul de finanțare 692919.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *