Interesant ca abordare, binevenit pe piața editorială românească printre multele producții dedicate sărbătoririi Centenarului, și aș putea spune chiar inedit prin ideea pe care o propune, volumul coordonat de Otilia Hedeșan, intitulat „100” – gânduri și ipostaze (Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018) – aduce în prim-plan o discuție despre conceptul de „100”, cu perspective și structuri venind din domenii diferite – poezie, istorie, geografie, economie, fizică, astronomie, jurnalism, studii clasice, medicină, cultura tradițională românească – care au legătura directă cu suta, cu o eventuală raportare la întreg, la unitate, la simbolistică, la superstiții, granițe, corelări, interpretări, sisteme de calcul sau la metadiscurs.
Supunând analizei, pe scurt, câteva dintre textele ce sunt cuprinse în acest volum, aș evidenția poemul despre sută de Șerban Foarță, precum și 100% ca acord între parte și întreg și ideea unanimității, a manierei în care funcționează mecanismul funcționării voințelor individuale în cadrul persoanelor colective – un text extrem de bine articulat concentrat în sfera domeniului juridic, semnat de Raluca Bercea. Interesant este și textul din zona fizicii (Mădălin Bunoiu, Virgil Măran, Alexandru Nicolin) care pune în evidență corelația dintre numere și proprietățile naturii și despre noțiunea de număr și mărime (în treacăt fie spus, anul 1918 fiind anul în care în domeniul științei apar instrumentele matematice pentru studiul proprietăților unor sisteme care nu puteau fi descrise satisfăcător utilizând formalismele matematice din secolul anterior).
O scurtă privire asupra rolului economic și social al monedei – ca activ economic cu totul special care exercită un set de funcții speciale, tezaurizând în timp ceea ce s-a dobândit prin muncă și proprietate și oglindind în timp economia și societatea – este și textul semnat de Bogdan Dima, care punctează excelent ideea sutei. De asemenea, o analiză a conceptului istoriografic de „secol” și ale diferitelor valențe pe care termenul le capătă în exprimare care îi dau nuanțe distincte, puteți citi în contribuția lui Vasile Docea.
O analiză a termenului de „sută” inserată în domeniul geografiei – al cărei instrument central, harta, conține observațiile și rezultatele științifice cuantificate, măsurate și raportate la o anumită suprafață unde suta devine un standard în sine, și nu în ultimul rând o punere în discuție a conceptului de „frontieră” – este textul interesant și documentat aparținând lui Alexandru Dragan.
Mai menționăm, de asemenea, un text din zona astronomiei, semnat de Marc Frîncu, care deschide perspectiva asupra revoluției metrice bazată pe cifra 10, dar și asupra a două evenimente astronomice care s-au petrecut în anul 1918, respectiv o eclipsă de Soare și steaua cea nouă, Nova Aquilae, No. 3. Cultura tradițională românească, un domeniu interesant și vast, unde ideea de „sută” mizează pe conotație, simbolistică și bipolaritate și în care suta se angrenează în proverbe și zicători – este o zonă supusă admirabil observației de către Otilia Hedeșan, chiar coordonatoarea acestui volum.
Semnificația sutei pentru un matematician – în cazul de față autorul textului fiind universitarul Gabriel Istrate, pentru cineva care vine dinspre domeniul latinisticii – Dan Negrescu, sau despre cât de intimidant (sau nu) este numărul 100 și ce relație poți avea cu numerele – un text al cărui autor este Cristian Pătrășconiu – sunt alte câteva abordări inedite ale temei. Ce reprezentări sunt pe suta de lei – ne povestește savuros Radu Pavel Gheo, sau borna de 100 dintre viață și moarte, un text interesant dinspre domeniul medicinei, semnat de doctorul Dorel Săndesc cu care se și încheie această carte – sunt alte contribuții care se ancorează elegant în jurul tematicii.
În câteva cuvinte, o scurtă și incitantă jalonare cu termenul printre istoria culturii și civilizației, punctând anumite repere tangențiale și corelări inedite. Concluzionând, mărturisesc cu încântare că sunt plăcut surprinsă de originalitatea ideii acestui volum – de a veni în spre conceptul sutei dinspre zone diferite de cercetare – și îi doresc un parcurs frumos alături de celelalte producții editoriale care celebrează Centenarul și nu numai.
Notă: acest text a fost publicat în premieră în numărul din luna iulie 2018 al revistei Orizont.
