Stop-cadru asupra limbilor vorbite în Romania Laterală

Simpozionul internațional Romania Laterală în focus: româna, portugheza şi galiciana vorbite, desfășurat, în perioada 26-28 aprilie 2018, la Universitatea Ludwig Maximilian din München, în colaborare cu Ambasada din Berlin și Institutul Cultural Român, a pornit de la constatarea că limbile pe care le catalogăm ca fiind ”mari” (franceza, spaniola, italiana), vorbite în Romania, s-au bucurat, de-a lungul anilor, de numeroase studii și cercetări lingvistice (de referință, în acest sens, rămâne lucrarea lui Peter Koch şi Wulf Oesterreicher Gesprochene Sprache in der Romania: Französisch, Italienisch, Spanisch (1990/ 2011), tradusă, în 2007, și în limba spaniolă, cu titlul Lengua hablada en la Romania: español, francés, italiano), pe când reprezentantele extremităţilor estică şi vestică ale Romaniei nu au beneficiat de același interes.

Dincolo de prezentările punctuale, care au atras interesul specialiștilor, simpozionul s-a dorit a fi o panoramare a situației actuale, în ceea ce privește soarta limbilor vorbite în Romania Laterală. Lucrările au fost urmate de un dialog constructiv, care s-a axat pe reevaluarea unor concepte fundamentale ale oralității și pe introducerea unora noi. Principalul scop al unui astfel de eveniment este acela de a stimula alte studii și de a focaliza atenția asupra unor aspecte dominante ale fenomenului complex pe care-l presupune o limbă vorbită, de a fortifica, în ultimă instanță, legăturile dintre româniștii și romaniștii din întreaga lume.

Lucrările au hașurat zone variate de cercetare. Au fost vizate domeniile: textual-pragmatic, morfosintactic, lexico-semantic şi fonetic. Un spațiu important a fost alocat cercetărilor privitoare la metode (culegere de date, elaborare de corpusuri) sau studiilor privind unele procedee ale comunicării expresiv-afective. Nu au lipsit analizele contrastive, focalizate pe fenomenele reperate în cele trei limbi vorbite, româna, portugheza şi galiciana sau actualizate în română/ portugheză/ galiciană şi o altă limbă romanică ori neromanică.

În dimineața primei zile, s-au reunit, la aceeași masă a dialogului, specialiști ai limbii portugheze: Maria Clotilde Almeida (CLUL/ Universidade de Lisboa): Usos do português em meio digital: análise semântico-pragmática de posts; Maria Filomena Gonçalves (Universidade de Évora): Contribuições para o estudo da língua falada no século XVIII: o Compendio de Orthografia (1767) de Monte Carmelo; Martina Schrader-Kniffki (Johannes Gutenberg-Universität Mainz): Portugiesisch in Interaktion: gesprächsanalytische Zugänge zum gesprochenen Portugiesisch; Maria Antónia Mota (Universidade de Lisboa): Formas verbais simples e perifrásticas e posição dos clíticos – variação no português falado; Xosé Manuel Sánchez Rei (Universidade da Coruña): Aproximación aos incisos fonolóxico-sintácticos no galego oral moderno; Xosé Ramón Freixeiro Mato (Universidade da Coruña): A lingua falada como modelo para o galego escrito; Claudia Ascher (Universidade de Coimbra): Mündlichkeit in António Lobo Antunes’ O manual dos inquisidores. Ein Vergleich zwischen portugiesischem Text und deutscher Übersetzung.

Prima zi a continuat, până-n amurg, cu prezentarea următoarelor lucrări: Gabriela Biriş (Universitatea Bucureşti): Interjecţii cu rol de marcatori discursivi; Alice Bodoc (Universitatea “Transilvania”, Braşov): Eterogenitatea sintactico-semantică a conectorilor frastici din limba română vorbită (The Syntactic and Semantic Heterogeneity of Sentence Connectors in Spoken Romanian); Helga Bogdan Oprea (Universitatea Bucureşti): Procedee expresiv-afective implicate în variaţia proverbelor ca elemente de limbă vorbită în Romania laterală (cu specială referire la limba română); Luminiţa Cărăuşu (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi): Tipuri de mărci pragmatice în discursul televizual românesc actual; Adrian Chircu (Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca): Mult mai multe despre mult. Cuantificatorul cantitativ mult în limba română vorbită actuală; Marcela Ciortea (Universitatea “1 Decembrie 1918”, Alba Iulia): Mărci interactiv-discursive în dialogul din Divanul lui Dimitrie Cantemir; Alexandru-Laurenţiu Cohal (Academia Română, Institutul de Filologie Română “A. Philippide”, Iaşi): Fenomene ale interferentei lingvistice la a doua generație de migranți români în Italia; Rozalia Colciar (Academia Română, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară “Sextil Pușcariu”, Cluj-Napoca): Valori pragmatice ale repetiției în limba română vorbită; Alina Roinita (Universitatea Bucureşti): Pragmaticalizarea verbelor de tip dicendi în limba română. Abordări asupra verbului a zice.

La fel de animată și densă a fost și ziua a doua. Tot în Sala Senatului, au prezentat lucrări:  Simona Constantinovici (Universitatea de Vest, Timişoara) & Călin Florin Popeţ: Încercare de panoramare a limbii române vorbite în era postmodernă. Între stereotipie, kitsch şi metaforă; Klaus Bochmann (Universität Leipzig): Gesprochenes Rumänisch in der historischen Moldau – ein Leipziger Forschungsprojekt. Ergebnisse und Erfahrungen; Mihaela Gheorghe (Universitatea “Transilvania”, Braşov/ Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, Bucureşti): Construcţii imperative în româna vorbită; Wolfgang Dahmen (Friedrich-Schiller-Universität Jena): Am Rande des Randes: Das Aromunische zwischen Mündlichkeit und Schriftlichkeit; Iulian Costache (Universitatea Bucureşti): Oralitate şi rostire la Ion Creangă; Margareta Manu Magda (Academia Română, Institutul de lingvistică “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, Bucureşti): Aspecte ale dinamicii limbii române vorbite (în perspectiva pragmaticii istorice şi interculturale); Cristina Florescu (Academia Română, Institutul de Filologie Română “A. Philippide”, Iaşi): Le roumain et le portugais: des éléments lexicaux protoromans. Évolutions affectives-expressives; Anca Gâță (Johannes Gutenberg-Universität Mainz): Româna (vorbită în scris) „pe net” și româna ca limbă străină; Adrian Lăcătuș (Universitatea “Transilvania”, Braşov): Oralitatea discursului de idei în cultura română de astăzi. Stilistica succesului, între conversaţie şi gesticulaţie; Andra Vasilescu (Universitatea Bucureşti/ Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”): Strategii de menţinere a cuvântului în cultura română/ Turn retention strategies in  Romanian TV talk-shows; Emil Ionescu (Universitatea din București) : La structure informationnelle des énoncés de concordance négative en roumain; Alina  Partenie (Universitatea Bucureşti): Des changements sémantiques dans le roumain actuel. Le cas du bun (‘bon’): du terme évaluatif au marqueur discursif; Cecilia Mihaela Popescu, (Universitatea Craiova) : La polysémie des marqueurs discursifs: le cas de la particule adverbiale păi du roumain actuel; Ioan Milică (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi) / Sorin Guia (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi): Conversația cu profil culinar: o analiză pragmastilistică bazată pe extrase din câteva culegeri românești de texte dialectale / Food talk: a pragma-stylistic approach based on excerpts from several Romanian collections of dialectal texts; Rodica Nagy (Universitatea „Ștefan cel Mare“, Suceava): Limba vorbită – sursă și scop pentru lucrările normative; Manuela Nevaci (Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, Bucureşti): Dialectul aromân – arie de convergenţă între Romania Orientală şi Romania Occidentală; Florin-Teodor Olariu/ Veronica Olariu (Academia Română, Institutul de Filologie Română “Alexandru Philippide”, Iaşi): Corpus de migrafii lingvistice româneşti. Aspecte metodologice.

În a treia zi, lucrările au fost prezentate la Consulatul General al României din München. În prima parte, s-au reunit următorii cercetători: Adrian Damşescu (Universitatea “Transilvania”, Braşov): Paralelisme fonetice şi lexicale între graiul bănăţean (România), galiciană şi portugheza braziliană; Michael Metzeltin (Universität Wien): Was und wie sprach man im russischen Bessarabien? Aus den Erinnerungen von Dumitru Moruzi und Leo Butnaru; Petrea Lindenbauer (Universität Wien): Parameter (fiktiver) mündlicher Sprache. Ausgewählte Beispiele aus dem (diachronen und synchronen) Rumänischen; Rolf Kemmler (Universidade de Trás os Montes e Alto Douro, Vila Real/ Academia das Ciências de Lisboa): Pedro ama as moças: os exemplos em ‘romancium’ nos Notabilia alcobacenses (1427) e o português medieval falado; Ana Paula Banza (Universidade de Évora): Português na fronteira: o caso do Barranquenho; Benjamin Meisnitzer (Johannes Gutenberg-Universität Mainz): Kontingenzen der präskriptiven schriftsprachenbezogenen Grammatik: Abtönungsstrategien im Portugiesischen unter besonderer Berücksichtigung der Modalpartikeln. După-amiaza a continuat în același ritm susținut, cu ieșirea la rampă a următorilor vorbitori: Barbara Schäfer-Prieß (Ludwig-Maximilians-Universität München): Die Verwendung des Subjektpronomens in direkter Rede in altportugiesischen Texten; Roger Schöntag (Universität Erlangen): Von der Mündlichkeit zur Schriftlichkeit: Die ersten Zeugnisse des Portugiesischen. Motive des Sprachwandels; Rodica Zafiu (Universitatea Bucureşti): Viitorul epistemic şi evidenţial (“prezumtivul”) în româna vorbită; Raluca Levonian (Universitatea Bucureşti): Modalizarea în interviurile pe teme religioase în limba română; Nicolae Saramandu (Universitatea Bucureşti): Arii laterale ale Romaniei Orientale la nivel dialectal; Mioara Dragomir (Academia Română, Institutul de Filologie Română “A. Philippide”, Iaşi): Elemente în prelungirea viziunii lui G. Ivănescu asupra unei variante a conversaţiei în vechea română literară: dovezi ale existenţei acesteia, cu aplicare asupra traducerii Hronograf den începutul lumii (1658-1661); Daniel Biro (Ludwig-Maximilians-Universität München): ʻEntmachtung’ in der spontanen politischen Sprache am Beispiel des Rumänischen; Sonia Berbinski (Universitatea Bucureşti): Le défigement dans la presse pamphlétaire roumaine. Perspective contrastive (roumain-français); Aurelia Merlan (Ludwig-Maximilians-Universität München): Grammatikalisierungstendenzen im Rumänischen.

După cum se poate observa din cele de mai sus, limbile în care au fost susținute, în cadrul simpozionului, comunicările au fost limbile romanice invocate și germana. Pe parcursul a trei zile de maraton lingvistic autentic, impecabila organizare a fost asigurată de doamnele profesoare Aurelia Merlan și Barbara Schäfer-Prieß de la Universitatea Ludwig Maximilian din München. Toți participanții le sunt recunoscători pentru șansa de a participa la un eveniment de înaltă ținută academică.

 

 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *