mini-roman în foileton
Plecând pe la amiazã de la editurã, Claudiu Van se abãtu din nou în parcul peste care ningea cu fulgi din ce în ce mai mari. Pomii se-acoperiserã de vãluri, pe-alei zãpada scânteia imaculat, iar apa lacului se argintase. Cu ochii rãtãcind prin alb, ca-n faţa unei cãrţi nescrise, el încercã sã se adune. Îl ispitea o nouã întrebare: dac-ar fi fost el însuşi creator, anume cum şi despre ce-ar fi vrut sã scrie? S-ar fi putut oare imagina în ipostaza eroinei, pentru a cerceta spirala despãrţirii? Era-nclinat sã nege ipoteza. Totuşi îl fascina pânã la subjugare confesiunea, din care, pentru prima oarã, n-ar fi modificat niciun cuvânt. Nu pentru cã dãduse în sfârşit peste formula idealã, ci fiindcã textul i se potrivea, mulându-se perfect pe fiinţa lui. Şi în acelaşi timp, avea impresia cã nu el era cel ce parcurgea jurnalul, ci manuscrisul îl citea, scoţându-i la luminã trãiri neexplorate.
─ Vãd c-a-nceput sã-ţi placã lacul meu, îl deşteptã atunci din reverie glasul deja atât de familiar.
Era-mbrãcatã într-o hainã lungã, neagrã, avea la gât fularul roşu şi îşi strânsese pãrul sub o şapcã asortatã la culoare. Îl privea lung, prin dansul fulgilor din aer, şi nu zâmbea ca mai-nainte, dar frumuseţea ei tãia în carne vie.
─ Sã ştii cã nu te cãutam, ţinu Claudiu Van sã-i precizeze, luând-o agale pe alee.
Ea-l însoţi tãcutã, sub arborii pe care neaua îi fãcea angelici. Câteva lebede alunecau pe undele bãtute de ninsoare.
─ Eu te-am chemat în gând, spuse grav Flavia. Aveam nevoie de un sfat.
El clãtinã din cap, surprins.
─ Mi-e dor de libertate, şopti fata, şi când ţi-am dat caietul meu în grijã, credeam cã am sã scap de tot ce-am scris. Însã n-a mers. Atunci mi-am zis cã dacã-mi lansez textul pe piaţã ca ficţiune, am sã mã detaşez de el. Dar azi am alte dubii…
─ Socot cã libertatea e o scarã, rosti el încurajator, încetinindu-şi paşii. Deja punând în scris o experienţã, ai izbutit sã sui, sã-ţi iei distanţã; când mi-ai încredinţat jurnalul, te-ai mai îndepãrtat c-o treaptã, dorind sã îţi priveşti mãrturisirea prin ochii altcuiva, iar dacã te gândeşti s-o publici, te afli într-un punct şi mai înalt, de unde manuscrisul pare-un teren de joc, un mijloc de seducţie. De-aceea eu când te citesc, rãmân captiv şi totuşi evadez în stãri necunoscute mie. Lectura-i o robie care dezmãrgineşte.
─ De-ar fi adevãrat ce-afirmi aşa poetic, cumpãni Flavia, atunci m-aş lecui pânã la urmã.
─ Şi ştii ce-ai vrea sã faci liberã fiind, la capãt? o provocã în continuare.
─ Desigur mi-aş crea o nouã dependenţã, surâse, luminatã la obraz.
─ Mi-ar plãcea mult sã te-aud cântând la flaut. Când vei avea concertul urmãtor?
Flavia pufni în râs.
─ Nu eu sunt muzicianã, ci personajul meu. N-ar trebui sã ne confunzi. Eu sunt sufleorã la un teatru, nimic mai mult. Am totuşi o pasiune pentru istoria artei.
Claudiu Van îmãrmuri.
─ Existã un echivalent real pentru Mihnea Fardopol? o întrebã dupã ce-şi reveni din uluire.
─ E la acelaşi teatru, figurant, rãspunse fata sec.
El se uitã la ea şi mai perplex.
─ Iar aşa-zisa Nadia e machieuzã.
─ E-ngrozitor ce spui! se revoltã Claudiu Van.
─ Adevãratã e doar drama despãrţirii…
El se întoarse palid sã-i cerceteze chipul, dar frumuseţea îi pãru deodatã stinsã. Flavia însã îl luã de umeri şi, scuturându-l ca sã-şi vinã-n fire, se strãdui sã-l consoleze:
─ Nu sunt decât Cenuşãreasa, care atunci când scrie se-mbracã în prinţesã.
(va urma)
Monica Pillat
MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.
