Guzel Iahina: Zuleiha deschide ochii

Guzel Iahina s-a născut în 1977, la Kazan. A absolvit Facultatea de Limbi Străine a Institutului Pedagogic de Stat din Kazan, iar din 1999 locuiește la Moscova, unde a urmat cursurile ªcolii de Cinematografie, secția scenaristică. A lucrat în relații publice, publicitate și marketing și a colaborat cu articole la revistele Neva, Oktiabr, Sibirskie ogni etc. În 2015 publică primul roman, Zuleiha deschide ochii (Zuleiha otkrîvaet glaza; Humanitas Fiction, 2018). Inspirat din relatările bunicii ei, o învățătoare tătară care a petrecut șaisprezece ani într-o colonie de muncă din Siberia, romanul s-a bucurat imediat de un succes răsunător și a primit mai multe premii prestigioase. În Rusia, în 2015: Bolșaia Kniga (Marea Carte), Pre­miul întâi și Premiul cititorilor —Locul întâi; Premiul Iasnaia Poliana (Lev Tolstoi), Pre­miul Kniga Goda (Cartea Anului) și Premiul Zviozdnîi Bilet (Bilet spre stele) al Festi­valului Aksionov. A fost finalist la Russkii Buker (Booker Rus). În 2016 i s-a acordat Premiul Cyrano. Este în curs de traducere în peste treizeci de limbi. În Franța a apă­rut în 2017 și a primit Premiul revistei Transfuge. A fost, de asemenea, finalist la Prix Médicis Étranger. În prezent, Guzel Iahina pregă­tește un nou roman.

Guzel Iahina,  Zuleiha deschide ochii, (roman)

Traducere din rusă și note de Luana Schidu

Colecţia Raftul Denisei, colecţie coordonată de Denisa Comănescu

© Humanitas Fiction 2018

„Cea mai bună carte pe care am citit-o în ultima vreme.O carte foarte puternică, care aduce un suflu nou în literatura rusă.“ – Evgheni Vodolazkin

Marea revelație a literaturii ruse din 2015, romanul Zuleiha des­chide ochii, salutat cu entuziasm la apariție de Ludmila Ulițkaia și Evgheni Vodolazkin, a fost recompensat cu cele mai importante premii: Bolșaia Kniga (dublu câștigător, Premiul întâi și Premiul cititorilor – Locul întâi), Iasnaia Poliana (Lev Tolstoi) și Kniga Goda. Este în curs de traducere în peste treizeci de limbi.

Zuleiha, o tânără gravidă dintr-un sat de tătari, e deportată în Sibe­ria după uciderea soțului ei de către un ofițer din Armata Roșie. Face o călătorie lungă și chinuitoare, alături de țărani deschiaburiți și inte­lectuali leningrădeni, deținuți de drept comun, musulmani și creștini, credincioși și atei, ruși, tătari, nemți și ciuvași, ajungând într-un loc pustiu, cu o natură neîndurătoare. Iar comandantul coloniei de muncă înființate aici este chiar ucigașul soțului ei. Cu o tensiune cres­cândă, redată magistral de autoare, între Zuleiha și comandant se înfiripă o iubire stranie, reținută, dar de o intensitate covârșitoare. Personajele se transformă, rolurile se inversează, adevă­rurile devin incerte. Sin­gura certitudine a eroinei rămâne dragostea față de fiul ei, Iusuf, pentru salvarea căruia este hotărâtă să plătească orice preț. Un roman impresionant prin amploare, suflu epic, forță de evocare și umanism.

„Zuleiha deschide ochii este un debut excepțional.“

Ludmila Ulițkaia

„Cea mai bună veste pe care ne-o aduce această importantă apariție literară: marele roman rusesc, atât de aproape cititorilor îndrăgostiți de noblețe și compasiune, nu a murit! La numai patruzeci de ani, Guzel Iahina, nepoata unei învățătoare tătare deportate în Siberia, reaprinde flacăra care l-a condus pe Pasternak la Nobel. Un debut extraordi­nar, care îți merge drept la inimă.“

Le Figaro Magazine, 29/30 septembrie 2017

„Zuleiha, care ar fi putut muri de atâtea ori la nașteri, sub zăpadă sau sub vreo sanie întâmplătoare cu depor­tați. Sfidând blestemul care planează asupra sa, eroina ajunge, parcă fără voia ei, să cunoască iu­birea, bucuria de a trăi și fericirea maternității. Povestea Zuleihăi devine o răscolitoare pledoarie pentru viață.“

ActuaLitté.com, 17 februarie 2018

În imensa taiga siberiană, din 1930 până în 1946, povestea unei femei se întrepă­trun­de cu istoria lumii. Zuleiha e o tânără dintr-un sat tătar de la marginea Uniunii Sovietice care se supune soțului mai vârstnic și soa­crei dominatoare, urmând riguroasele cutu-me locale, fără să știe că se poate trăi și altfel. A avut patru fiice, care i-au murit de foarte mici. Autoarea înfățișează evenimentele și le lasă să vorbească de la sine: sosirea hoar­delor roșii însărcinate cu des­chiaburirea, violența, arestările și asasi­natele comise. Una dintre victime e chiar soțul Zulei­hăi, iar ea pornește pe drumul lung al depor­tării. După o călătorie dramatică, ajunge pe o insulă pustie din mijlocul taigalei ală­­turi de țarani de naționalități și credințe diferite, un doctor ciudat, un cuplu de in­telectuali leningrădeni amintindu-și cu nos­talgie de călătoriile de odinioară prin Europa, un artist care pictează pe furiș, un deținut de drept comun gata să vândă pe oricine și comandantul viitoarei colonii de muncă, Ivan Ignatov, ucigașul soțului ei. Astfel începe cumplita aventură a supra­vie­țuirii în condițiile nemiloase ale Siberiei.